Fostul prefect pesedist de Bacau, Catalin Mardare, si fostul subprefect Gabriel Vlase sunt deja cercetati de DNA.
Dosarul „Mafia retrocedarii padurilor din Bacau" a ajuns pe masa procurorilor Departamentului National Anticoruptie. In vizorul anchetatorilor sunt fostul prefect de Bacau, Catalin Mardare, si fostul subprefect Gabriel Vlase. Cei doi sunt cercetati pentru fapte de abuz in serviciu si retrocedari ilegale de terenuri forestiere.
In acelasi lot, cercetat in legatura cu aceleasi fapte, se mai afla si fostul director general al Directiei Silvice Bacau, Viorel Ghelasa, sub a carui conducere improprietarirea de pe Valea Trotusului a fost accelerata doar pe baza unor tabele, intocmite cu ocazia aplicarii reformei agrare din 1945.
Viorel Ghelasa a fost numit pentru o perioada foarte scurta de timp secretar de stat in Ministerul Agriculturii, iar apoi a revenit la vechea sa functie, cea de director la Directia Silvica Bacau, chiar cu putin inainte de a fi adoptate modificarile Legii 1 / 2000, precum si Legea 400 / 2002 – privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole si a celor forestiere, aceasta din urma lege fiind initiata de Viorel Hrebenciuc. Concret, cele doua legi care au permis improprietarirea rapida a mii de localnici din judetul Bacau au fost fabricate in laboratorul P.S.D. Bacau.
Si anume, din verificarile efectuate de catre Ministerul Agriculturii, respectiva lege a fost pusa la punct de secretarul general al Prefecturii Bacau, Gheorghe Hura, si admisa de consilierul juridic al Directiei Silvice Bacau, Ardei Gheorghe, doar pe baza unor liste din 1945, in care erau trecuti cei care ar fi urmat sa primeasca
terenuri agricole in baza reformei agrare de dupa razboi. Apoi, actul normativ care a fost aplicat de Viorel Ghelasa a ajuns sa fie dezbatut in sedinta din Parlament, sedinta condusa de Viorel Hrebenciuc, in calitate de vicepresedinte al Camerei Deputatilor.
Acum doua saptamani, in acest dosar a fost audiat, in calitate de martor, actualul director general la Directia Silvica Bacau, Gheorghe Savu.
Prin aceasta controversata lege, initiata de Hrebenciuc, care, de fapt, nu are nici un temei legal si pe care cei abilitati sa o aplice au „corelat-o" cu reforma agrara – lucru care, in opinia celor din cadrul Ministerului Agriculturii care au efectuat controlul pe Valea Trotusului este inadmisibil si imposibil – 13.000 de hectare de padure
au fost date in posesia localnicilor din comunele de pe Valea Muntelui, respectiv Asau, Comanesti, Brusturoasa, Agas si Palanca.
Mai exact, totul a plecat de la interpretarea gresita a Legii 187 / 1945 – privind improprietarirea agrara cu terenuri agricole, si nu forestiere. Pentru paduri si vii, in respectiva lege exista o mentiune expresa.
Si anume, aparitia unei noi reglementari distincte, care insa nu a mai aparut niciodata, astfel ca orice incercare, in prezent, de a schimba destinatia terenurilor agricole cu padurile nu poate avea suport legal. Astfel, in baza Legii 187, in 1945 s-au intocmit liste cu persoanele ce puteau fi improprietarite cu terenuri agricole.
Dar pentru ca localnicii de pe Valea Trotusului nu au primit suprafetele de teren agricol promise, acestea neexistand in 1945, au ocupat padurile din zona, aflate in proprietatea privata a unor latifundiari, respectiv Ghica A. Rosetti, Ioan Sturza, Elisabeta Varlam, Alina Krupenski, in unele locuri si cu acceptul tacit al autoritatilor locale.
Cu toate acestea, dreptul de proprietate al ocupantilor nu a fost niciodata recunoscut in nici un mod. In 1947, cu ajutorul organelor de ordine, padurile au fost evacuate de ocupantii lor ilegali si au trecut in administrarea statului.
