In numarul din aceasta saptamana revista Academia Catavencu prezinta traseul politic al fostului presedinte CNSAS Corneliu Turianu. Traseistul politic Corneliu Turianu a fost mai intii in PNTCD, unde s-a ales si senator (1996-2000), apoi a intrat in ANCD-ul lui Victor Ciorbea, unde a stat citeva luni, dupa care a trecut la APR (Theodor Melescanu).
Din APR, va ateriza in PD, unde se va ocupa cu dezvoltarea legislatiei anticoruptie.
In acest partid il gasim si-n zilele noastre fripte, cind a fost ales presedinte CNSAS dupa ce PD le-a ordonat membrilor Colegiului un scurt „Pe Boc comanda!".
Tovarasul Corneliu Turianu are o intreaga cariera de justitiabil al statului comunist.
Aceasta cariera si-a inceput-o ca secretar al Tribunalului Popular al Raionului Caracal (1958) si a continuat-o astfel : executor judecatoresc la aceeasi instanta, judecator la Judecatoria Sectorului 1 (din 1971), vicepresedinte al Judecatoriei sectorului 8 (1978) si presedinte de secsie la Tribunalul municipiului Bucuresti (1979-1990).
Conform legii 58/1968 de organizare judecatoreasca, judecatorii Tribunalului municipiului Bucuresti erau alesi sau revocati de catre consiliul popular municipal Bucuresti (pentru cei tineri, consiliile populare erau organe locale ale puterii de stat si infaptuiau pe plan local politica marxist-leninista a PCR), la propunerea ministrului Justitiei.
Asadar, ca sa ajungi judecator-presedinte de sectie trebuia sa fii un cadru de nadejde cu un dosar beton la sectia de cadre a PCR.
Asta pentru ca ministrul Justitiei era in acelasi timp si membru in CC al PCR, presedintele Consiliului popular municipal Bucuresti era si prim-secretar al Comitetului municipal de partid si membru in CC al PCR, iar deputatii Consiliului popular muncipal Bucuresti erau in marea lor majoritate si activisti ai Comitetului municipal Bucuresti al PCR.
In anul 1974, Corneliu Turianu publica Infractiuni contra demnitatii persoanei, iar in 1984, lucrarea sa de capatii, Reeducarea prin munca, in care sint prezentate beneficiile institutiei executarii pedepsei inchisorii prin munca, fara privare de libertate, cunoscuta sub denumirea de munca corectionala, introdusa in Codul penal din 1973 (cartea este plina cu citate din Nicolae Ceausescu).
La inceputul anului 1984, revista teoretica si social-politica a CC al PCR, Era socialista, a organizat, impreuna cu Academia Stefan Gheorghiu , o dezbatere (cu toate ghilimelele posibile) consacrata „rolului dreptului socialist in conducerea vietii social-politice".
La dezbatere (cu si mai multe ghilimele) au participat virfurile justitiei comuniste de la acea vreme: Ioan Ceterchi – vicepresedinte al Academiei Stefan Gheorghiu; Gheorghe Chivulescu – ministrul Justitiei; Nicolae Popovici – procurorul general al RSR; Nicolae Popa – actualul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; Ioan Muraru – actualul Avocat al Poporului; Dan Mircea Popescu –
lector univ. la Academia Stefan Gheorghiu (azi senator PSD); Dragos Iliescu – actualul presedinte al Consiliului Legislativ si alte cadre de nadejde ale PCR. Stenograma discutiilor a fost publicata n numerele 4-5/1984 ale revistei mai sus amintite.
Pe marginea acestei dezbateri, la redactia Erei socialiste au sosit citeva materiale semnate de diferite cadre didactice, lucratori in justitie si alti specialisti in dreptul socialist.
Iata ce spunea intr-unul dintre aceste materiale (Era socialista din 10 iunie 1984 )Corneliu Turianu, la acea vreme presedinte de sectie la Tribunalul municipiului Bucuresti, publicat in « Era socialista » din 10 iunie 1984 :
„Cresterea continua a rolului dreptului socialist in conducerea vietii social-politice constituie o coordonata esentiala a evolutiei societatii noastre in actuala etapa de dezvoltare.
Acordind o atentie deosebita perfectionarii functiei sociale a dreptului, Tovarasul Nicolae Ceausescu a prefigurat cu clarviziune, inca din momentul adoptarii actualei Constitutii – in anul 1965 –, directiile principale ale edificarii unui nou cadru juridic de desfasurare a intregii activitatI economico-sociale, contribuind in mod hotaritor la orientarea
politicii legislative a partidului si statului, la adincirea principiilor democratice si asezarea pe criterii de rationalitate si eficienta a intregii activitati de creare si aplicare a dreptului.
Opera teoretica si activitatea practica a presedintelui Nicolae Ceausescu au adus, totodata, o contributie de inestimabila valoare la imbogatirea unor concepte fundamentale ale dreptului socialist in ansamblu.
De la teze de larga amplitudine, vizind restructurarea unor capitole centrale ale dreptului constitutional, cum sint sistemul organelor statului, sistemul electoral sau drepturile sI indatoririle fundamentale ale cetatenilor, pina la referiri concrete ce au largit orizontul cunoasterii juridice, imbogatind continutul notiunilor de proprietate socialista, contract economic, personalitate juridica,
raport juridic de munca etc., de la preocupari privind perfectionarea dreptului intern pina la contributii majore la progresul dreptului international, inalta personalitate politica si stiintifica a tovarasului Nicolae Ceausescu se regaseste in fiecare pas inainte, ca sI in totalitatea mutatiilor calitative inregistrate in evolutia fenomenului nostru juridic socialist."
Frumos, nu-i asa? Atita pupincurism l-ar fi facut invidios si pe Emil Boc.
Mihai Burcea – Militia spirituala
