Potrivit estimarilor Capital, pe baza datelor furnizate de AVAS, statul cheltuie anual peste 60 de milioane de dolari pentru gestionarea privatizarilor esuate.
Implicatiile economice sunt insa mult mai mari, costurile totale fiind greu de cuantificat. Impactul asupra economiei este dat in primul rand de somaj, eventuale plati compensatorii, incetinirea ritmului de crestere economica si de cheltuielile legate de relansarea societatilor, dupa intoarcerea lor la stat, sau de dizolvarea lor.
Numai in ultimii trei ani s-au cheltuit peste 300 de miliarde de lei vechi pentru plata caselor de avocatura. Chiar daca o parte din procese a fost castigata, asta nu inseamna ca AVAS a recuperat mare lucru de la firmele de apartament catre care s-au facut unele privatizari. Decembrie 2007 ar trebui sa consemneze finalul activitatii de privatizare la AVAS, potrivit planurilor guvernantilor.
In portofoliul institutiei au mai ramas doar 64 de companii cu capital majoritar de stat, plus ceva mai mult de 200 la care statul are pachete minoritare.
Numai ca, la fel ca in povestea mesterului Manole, ce se privatizeaza azi, maine vine inapoi la stat din cauza nerespectarii de catre cumparatori a contractului de privatizare. Doar in 2005, spre exemplu, AVAS si-a imbogatit portofoliul cu 38 de societati unde privatizarea a insemnat un esec.
In total, insa, autoritatea are pe rol circa 2.300 de procese legate de postprivatizare, ceea ce inseamna ca sunt sanse ca multe alte societati sa reintre sub tutela AVAS.
Privind putin in urma, observam ca metoda privatizarii pe un dolar, incercata de fostul FPS pe vremea CDR, a costat Romania cel mai mult. Vanzarea doar pentru a scapa de fabricile de stat a nascut cel mai mare procentaj de nereusite. In medie, 15,71% din contractele de privatizare incheiate in acea perioada au fost reziliate ulterior.
Totusi, anul de gratie la acest capitol este 1996, cand frica generata de posibila pierdere a alegerilor i-a facut pe guvernanti sa se grabeasca, incercand sa profite de faptul ca inca mai existau destule companii bune in portofoliu.
Ecourile privatizarii reusite a BCR sunt departe de a se fi stins, iar statul spera ca acelasi lucru se va intampla si la CEC, Antibiotice sau... Electroputere. Nimeni nu se "lauda" si cu cele 2.300 de procese in instanta rezultate in urma diferitelor contracte de privatizare, desi costurile acestora sunt destul de piperate pentru romani.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) nu pare sa mai aiba mult de privatizat din imensa mostenire pe care a capatat-o. Doar 436 de societati mai au ca actionar AVAS, iar dintre acestea, numai 64 au capital majoritar de stat.
116 milioane de lei vechi
Este salariul mediu brut al angajatilor AVAS. Asta dupa ce s-a operat de curand o reducere cu 8% a cheltuielilor cu personalul pentru 2006, bugetul de salarii fiind putin sub 700 miliarde de lei vechi.
Privatizari esuate
• Din 10.820 de contracte de privatizare incheiate de stat, 1.467 au fost reziliate pana in februarie 2006.
• Cele mai multe privatizari esuate au fost inregistrate, asa cum era de asteptat, in industrie (413) si in agricultura (364)
• O alta ramura de activitate situata pe podiumul esecurilor este comertul, cu 299 de contracte reziliate
• In unele cazuri, esecurile au avut drept cauza contextul macroeconomic. In industria sticlei, aproape toate unitatile privatizate s-au intors la stat sau au dat faliment din cauza cresterii pretului la utilitati.
• Industria textila a fost puternic afectata de importurile masive de pe piata asiatica, la jumatate de pret.
Privatizari reusite
• Sectorul bancar se dovedeste a fi campion la capitolul "povesti de succes". Dezvoltarea puternica si perspectivele acestui domeniu au facut ca banci internationale de prestigiu sa fie printre partenerii statului in contractele de privatizare, onorandu-si fara probleme obligatiile contractuale.
• Alte exemple de succes la nivel de ramura vin dinspre industria cimentului si cea producatoare de detergenti.
• Exista si exemple de companii care au fost privatizate cu succes, chiar daca ramura din care fac parte nu a fost "de top". Este cazul actualei Dacia-Renault, care detine in prezent 2% din piata Europei Centrale si de Est, sau al Mittal Steel.
Procentajul nereusitelor In functie de anii in care s-au incheiat privatizarile
Anul Contracte incheiate Contracte reziliate Procentul esecului
1992 1 0 0,00%
1993 269 5 1,86%
1994 615 6 0,98%
1995 682 18 2,64%
1996 1641 336 20,48%
1997 1493 290 19,42%
1998 1694 266 15,70%
1999 2045 326 15,94%
2000 1496 175 11,70%
2001 203 12 5,91%
2002 286 22 7,69%
2003 274 8 2,92%
2004 109 0 0,00%
2005 12 0 0,00%
Total 10.820 1.464 13,53%
Campionii privatizarilor esuate au fost Partidul Social Democrat si Conventia Democrata
