„Statele Unite nu exclud o interventie militara impotriva Iranului, in criza nucleara din aceasta tara, in numele dreptului la autoaparare (...).

Dreptul la autoaparare nu necesita o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU, iar SUA sunt perfect capabile, daca situatia o cere, sa actioneze militar singure sau cu o coalitie internationala".

Declaratiile au fost facute de secretarul Departamentului de Stat, Condoleezza Rice, si ele arata ca a inceput numaratoarea inversa intr-un nou razboi.

Cel mai fidel barometru al pacii si razboiului, bursa petrolului, a reactionat imediat: pretul barilului atinge in fiecare zi un nou maximum istoric, tinzand spre 80, 90 si 100 de dolari.

De fapt, despre ce razboi e vorba de aceasta data? Va debarca America in Iran, asa cum a facut-o in Afganistan si in Irak? Putin probabil. Mai degraba un razboi cu Iranul va arata precum cel din 1999 impotriva Iugoslaviei lui Milosevici, adica doar atacuri aeriene. Iranul a anuntat ca va fabrica in curand arma nucleara.

Toate serviciile de informatii occidentale au confirmat acest lucru, existand diferente doar cu privire la momentul cand Teheranul va dispune de aceasta. In general, timpul estimat este intre 6 si 18 luni.

Prin pozitia sa geografica deosebita, Iranul poate viza cu o racheta purtatoare, nu prea sofisticata, orice tinta din Orientul Apropiat si Mijlociu. Presedintele Ahmadinejad a facut declaratii violente antiisraeliene si antiamericane. Militarii SUA din Irak sau Israelul sunt tinte potentiale ale Iranului.

Washingtonul ar putea pregati, deci, lovituri aeriene chirurgicale asupra instalatiilor nucleare iraniene, de genul celei efectuate de Israel in anii 80 asupra Irakului, cand Saddam se pregatea si el sa fabrice bomba. Din nefericire, se merge rapid catre o situatie critica. Timpul a devenit adversarul pacii.

Astfel, daca SUA incearca sa convinga Consiliul de Securitate de necesitatea unui atac, acest lucru va necesita multe discutii si in consecinta mult timp. Nu pot fi excluse nici posibilitatile de dialog cu regimul de la Teheran, care nu este in acest moment un interlocutor comod.

Totodata, daca programul nuclear continua, se va ajunge in curand la punctul in care distrugerea instalatiilor nucleare ar crea un nor radioactiv ce ar putea contamina sute de mii de civili iranieni. Un pret imposibil de acceptat de lumea civilizata.

Avem, probabil, de-a face cu cea mai importanta criza internationala cu care se confrunta lumea de la incheierea razboiului rece. Puterile occidentale au puncte de vedere diferite fata de SUA. Pana si Marea Britanie, aliatul natural al Americii, are rezerve.

Tony Blair s-ar fi pronuntat impotriva participarii britanice intr-o operatiune militara. Franta si Germania, neparticipante la razboiul din Irak, ar admite cu greu interventia militara in Iran.

Cand Occidentul nu se intelege, ce se mai poate cere restului lumii? Rusia vrea sa joace un rol complex, de punte intre lumea musulmana si civilizatia occidentala. Moscova a ramas unul dintre putinele canale de dialog cu Teheranul. Pozitia finala a Rusiei depinde insa de prea multi factori pentru a putea fi estimata acum.

China cauta cu infrigurare materii prime si resurse energetice pentru a sustine una dintre cele mai spectaculoase cresteri economice din istoria omenirii. La 100 de dolari barilul sau mai mult, China, cu un miliard si jumatate de oameni, intra in recesiune. Dar pericolul cel mai mare nu este aici.

Iranul nu este o tara araba, dar toate statele arabe si ansamblul lumii musulmane ii aproba actiunile. Fara ca SUA sa gaseasca aliati in aceasta lume, o interventie militara ar putea fi considerata un atac crestino-sionist asupra Islamului.

Efectul ar fi mult mai devastator chiar decat explozia unei bombe nucleare in Orientul Mijlociu. Falia dintre civilizatii s-ar adanci atat de mult, incat cu totii am putea fi antrenati in haul creat.

Dar daca va izbucni acest nou razboi, consecintele sale nu vor ocoli pe nimeni, nu vor ocoli nici Romania. Pretul petrolului va schimba lumea, de la Polul Nord la Polul Sud. Participarea militara a tarii noastre in acest razboi ar trebui insa total exclusa.

Daca Londra are dubii, e de inteles ca si Bucurestiul sa ramana pe ganduri. Angajamentele fata de aliati trebuie, insa, indeplinite. Turcia a anuntat deja ca nu va permite un atac american asupra Iranului pornit de la bazele aflate pe teritoriul sau. Ar putea pleca avioanele americane numai de pe portavioane? Greu de crezut.

Presedintele Basescu a anuntat ca SUA nu pot lansa un atac de la bazele din Dobrogea fara acordul Bucurestiului. Or, Romania chiar nu are ce cauta intr-un razboi cu Iranul.