Desi au trecut 16 ani de la caderea regimului comunist, efectele aplicarii unei eventuale legi a lustratiei nu vor fi atat de nesemnificative pe cat s-ar putea crede. Potrivit CV-urilor publicate pe site-urile diverselor institutii publice, un important numar de persoane cu functii in politica, administratie si sistemul de justitie s-ar putea afla in situatia de a intra sub incidenta legii.

Lista "celor o suta" a fost alcatuita prin consultarea listelor cu organele conducerilor PCR, UTC, UASCR, publicate in presa oficiala din vremea comunismului, cercetarea CV-urilor unor persoane care detin astazi functii de conducere sau de reprezentare si confruntarea acestora cu prevederile proiectului de lege a lustratiei.

Doar varful aisbergului!

Cei o suta de "lustrabili", cu care veti face cunostinta in serialul care incepe astazi, nu reprezinta decat o mica parte din posibilii afectati de prevederile legii. Aceasta pentru ca multe institutii publice nu pun la dispozitia publicului CV-urile membrilor lor (iar cele care sunt afisate nu pomenesc aproape deloc despre perioada comunista).

Pe site-urile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Consiliului Legislativ, Ministerului Justitiei, Curtii de Apel Bucuresti, Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s.a.m.d., nu exista CV-urile judecatorilor, ceea ce face imposibila eventuala identificare a numelor cu listele de nomenclaturisti.

Lista "celor o suta" se refera doar la organele alese pe linie de partid (aici am inclus si UTC, si UASCR, organizatia de studenti fiind subordonata UTC) si de stat (consiliile populare, Marea Adunare Nationala). Nu este insa nici pe departe o lista completa, fiindca accesul la unele surse vitale de informatie este interzis.

In lista nu sunt cuprinsi eventualii agenti si colaboratori ai fostului Departament al Securitatii Statului, din motivul ca deconspirarea acestora urmeaza a fi facuta de CNSAS, in urma consultarii dosarelor Securitatii.

Senatul a imblanzit legea

Legea lustratiei prevede, in principiu, limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist.

Anumite prevederi ale proiectului initial, elaborat de liberalii Mona Musca, Adrian Cioroianu, Viorel Oancea si Mihaita Calimente, au fost modificate in timpul dezbaterii din Senat.

Amploarea lustratiei depinde in acest moment de varianta pentru care vor opta deputatii: cea a initiatorilor - mult mai dura - sau cea adoptata de senatori, ceva mai blanda.

Locuri interzise

O documentare completa ar fi presupus accesul la anumite surse de informatie, deocamdata blocat. Printre aceste surse se numara:

> arhivele sectiilor de cadre ale fostului PCR;

> arhivele sectiilor de cadre ale fostului UTC si UASCR;

> nomenclatorul functiilor aparatului de partid si de stat la nivel central si local;

> fisele de cadre ale fostilor si actualilor demnitari.

Cum a modificat senatul proiectul legii lustratiei

Art.1, a)

Varianta initiatorilor: Sunt supuse lustratiei (...) cadrele cu functii de conducere din aparatul central si local al PCR si UTC

Varianta Senatului: Sunt supuse lustratiei: rectorii, decanii si cadrele didactice angajate in Academia "Stefan Gheorghiu", precum si cadrele de conducere din scolile de partidprocurorii generali, procurorii generali adjuncti, procurorii-sefi, procurorii-sefi adjuncti, presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti civile si militare de la toate nivelurile

Cine a propus amendamentul: Puiu Hasotti (PNL)

Efecte: Activistii PCR si UTC de la nivel local (judete, orase, comune) nu vor mai fi lustrati

Art.1, g)

Varianta initiatorilor: Sunt supuse lustratiei (...) persoane care au ocupat functii de conducere in aparatul central al Partidului Muncitoresc Roman, al Partidului Comunist Roman, al Uniunii Tineretului Muncitoresc si al Uniunii Tineretului Comunist.

Varianta Senatului: Sunt supuse lustratiei: rectorii si decanii de la Academia "Stefan Gheorghiu" precum si persoanele cu functii de conducere din scolile judetene de partid

Cine a propus amendamentul: Teodor Melescanu (PNL)

Efecte: Cadrele didactice de la Academia "Stefan Gheorghiu" nu vor mai fi lustrate

Art. 1, i)

Varianta initiatorilor: prcurorii generali, procurorii genarlali adjuncti, procurorii-sefi, procurorii-sefi adjuncti, presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti civile si militare de la toate nivelurile

Varianta Senatului: presedintele si presedintii de sectii ale Tribunalului Suprem, procurorul general si adjunctii sai; judecatorii si procurorii care au colaborat in orice fel cu Securitatea sau cu orice alte servicii secrete romane

Cine a propus amendamentul: Cristian Cucuian (PD), Gheorghe David (PD), Alexandru Peres (PD), Gyorgy Frunda (UDMR) si Antonie Iorgovan (PSD)

Efecte: Procurorii-sefi, procurorii-sefi adjuncti, presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti civile si militare de la toate nivelurile nu vor mai fi lustrati

Lista "posibililor"

Vor fi lustrati doar daca se revine la forma initiala a proiectului de lege.

1. HREBENCIUC VIOREL (n. 1953), deputat PSD de Bacau (2000-azi), vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (2001-2004), presedinte al filialei judetene PSD Bacau (2004); fost membru in CJ Bacau al PCR (noiembrie-decembrie 1989).

2. ANDON SERGIU (n. 1939), deputat PC de Dambovita (2004-azi); fost procuror-sef la Procuratura raionului Urziceni (1967-1968).

3. POPESCU DAN-MIRCEA (n. 1950), senator PSD de Prahova (2004-azi); fost lector universitar la Academia "Stefan Gheorghiu" in anii ‘80.

Articol integral in EVZ