Interviu cu Frédéric Lebaron

Criza in Franta

de Manola Romalo, Frankfurt     HotNews.ro
Joi, 27 aprilie 2006, 0:00



Sociolog, economist, publicist si autor, Frédéric Lebaron (n. 1969) este profesor la Universitatea Jules-Verne (Picardie), membru la Institutul Universitar din Franta (IUF) si, din februarie 2005, directorul Centrului Universitar de Cercetari Administrative si Politice (CURAP) din Amiens.

Face parte din renumita institutie de cercetare CNRS (Centre National de Recherches Sociales, Paris) Frédéric Lebaron a publicat lucrari de specialitate si eseuri pentru publicul larg, de pilda:

„Credinta economica. Economistii intre stiinta si politica", Ed.du Seuil (2000); „Savantul, politicul si mondializarea"( 2003) si „Ordine monetara sau haos social? Banca centrala europeana si revolutia neo-liberala", (in curs de aparitie), ambele la Editions du Croquant.

Manola Romalo: Timp de doua luni, Franta a organizat greve si demonstratii de mare amploare care-au culminat pe 28 martie si pe 4 aprilie. Care sunt principalele cauze ale acestei duble crize: politice si sociale?
Frédéric Lebaron: Criza politica a fost legata de faptul ca programul neo-liberal, aplicat in Franta de cativa ani in mod destul de metodic, s-a accelerat in ultima perioada intr-o logica foarte voluntarista. Primul ministru Dominique de Villepin a dorit ca lucrurile sa mearga foarte repede in materie de „reforme structurale ale pietei de munca", cum se spune cam peste tot in lume.

Manola Romalo: Cum se manifesta in prezent criza politica?
Frédéric Lebaron: Aceasta criza politica isi are radacinile intr-o criza sociala structurala, legata in primul rand de procesul de precarizare cu care o mare parte populatiei salariale, in special tinerii, se confrunta astazi. Exista de asemenea un numar foarte mare de slujbe precare (cu salarii foarte mici din care nimeni nu poate traia, n.a.).

Manola Romalo: Ce masuri de „globalizare a muncii" au fost impuse salariatilor in numele ideologiei neo-liberale?
Frédéric Lebaron: Un tract al organizatiei ATTAC avea ca titlu: „CPE-ul este simbolul neo-liberalismului". (Creat initial in Franta in 1998 de Bernard Cassen, fost director al ziarului „Le Monde diplomatique", ONG-ul are membrii in intreaga lume.

Impreuna cu intelectuali cunoscuti, initiaza dezbateri publice pe teme actuale, legate in special de economia neo-liberala, organizand si manifestatii de protest, n.a.) Este un simbol, e adevarat, dar as zice ca este si o reforma care se incadreaza in discursul clasic despre „necesara flexibilitate a salariatilor pe piata de munca".

Aceasta era „inima" masurii abrogate (luni 10 aprilie de presedintele Jacques Chirac, n.a.) care, in cazul in care ar fi fost aplicata, ar fi fragilizat, evident, in special tineretul.

Bineinteles ca organizatii internationale (ca de pilda Organizatia Mondiala a Comertului, OMC, sau Fondul Monetar International, FMI, n.a.), actori politici si economici de prim plan la nivel international, au subliniat ca erau masuri care se incadreaza absolut in programele de reforme structurale

Programul neo-liberal a fost ineficace pentru crearea de posturi de munca

Aceasta idee, ca pentru a fi competitiv pe plan international, trebuie sa intretii mai multa concurenta la nivel national, la nivel local, la toate nivelurile, mai multa concurenta intre salariati, intre tineri si batrani, barbati si femei, etc. nu s-a dovedit eficace pentru a crea locuri de munca.

In contextul francez (sau german, n.a.) flexibilizarea pietei de munca - potrivit rezultatelor in termeni de procente de somaj - nu a functionat. Ne aflam asadar in fata unui program intelectual de ideologie neo-liberala, ineficace in raport cu ceeace si-a propus.

Are insa efecte sociale simbolice considerabile, creand sentimentul ca in numele asa-zisei lupte impotriva somajului s-a trecut la destabilizarea intregului corp salarial. Foarte important mi se pare faptul ca un element de stabilitate, anume contractul pe durata nedeterminata, este eliminat treptat.

Constitutia Europeana avea ca principal precept ideologia neo-liberala

Manola Romalo: In mai 2005, 54 % dintre francezi au refuzat proiectul viitoarei Constitutii Europene. Ce relatie exista intre acest refuz si noile legi de munca in Europa?

Frédéric Lebaron: Majoritatea francezilor care-au refuzat Tratatul Constitutiei Europene s-au opus in primul rand, ca preceptele politicii neo-liberale sa fie inscrise in aceasta constitutie, sau in orice constitutie. Acesta a fost motorul refuzului.

Respingerea preceptelor exclusive de economie neo-liberala a unit o miscare sociala de un tip nou: au avut loc numeroase dezbateri, o mobilizare argumentativa intensa, fiind vorba de a decortica dimensiunile pur neo-liberale ale acestui proiect. Protestatarii au inteles ca un astfel de discurs economic are repercursiuni directe in viata lor de zi de zi. Repercursiuni uneori foarte dureroase.

Societatea europeana are nevoie de un bilant democratic despre efectele politicilor neo-liberale

In cazul miscarii impotriva Tratatului Constitutiei Europene, a existat sentimentul ca democratia era confiscata nu numai de alianta unor economisti, de tehnocrati, de sefi de firme dar si de politicienii care se ascundeau in spatele tehnocratilor de la Bruxelles, pentru a evita o dezbaterea in cadrul societatii franceze.

Pentru ca societatea franceza - ca si cea europeana, - are nevoie astazi de dezbateri democratice asupra efectelor pe termen lung ale politicilor liberale, care se duc de 20 de ani - fara succes - pentru reducerea nivelulului de somaj. In schimb, pagubele sociale sunt considerabile.

Cred ca aceasta este dubla dimensiune sociala si democratica din centrul respingerii Tratatului de Constitutie europeana si, zilele trecute, a CPE- ului.

In numele luptei impotriva somajului, masa salariala este destabilizata

Manola Romalo: Vreti sa exemplificati cateva din „binefacerile" masurilor neo-liberale pentru salariati?
Frédéric Lebaron: O situatia absolut surprinzatoare este foarte slaba crestere a salariilor in ultimii ani. Acest lucru este legat de o politica macro-economica foarte restrictiva a guvernelor dar si, bineinteles, a Bancii Centrale Europene, dublata de o precarizare latenta si in crestere a salariatilor. Numarul slujbelor si al salariilor se reduce constant.

Prin urmare, in lumea salariala se adanceste un sentiment marit de insecuritate economica si sociala. Exista astazi si piete financiare infloritoare intr-o situatie de mare expansiune.

Prin urmare, vedem o disjunctie intre evolutiile lumii salariale, pe de o parte, si tendinta de destructurare a muncii si imbogatirea financiara a unei paturi sociale de rentieri, sefi de multinationale, categoriil care trag beneficiile de pe urma acestei evolutii deosebit de nefavorbile a salariatilor din Europa.

Salariile lor sunt puse mereu in concurenta, ceeace a contribuit la sentimentul francezilor ca se intra intr-o dinamica de distrugere a societatii, de distrugere a unei civilizatii.

O parte a societatii romanesti va fi pusa in situatii de foarte mari dificultati, generatoare de suferinte

Manola Romalo: Romania, membra in Uniunea Europeana din ianuarie 2007, spera sa profite de pe urma binefacerilor acestei noi participari la marea familie comuna. Va „profita" cu adevarat?
Frédéric Lebaron: Ma gandesc ca va exista o intreaga parte a societatii romanesti, de exemplu taranii romani, care din contra, va fi pusa in situatii de foarte mari dificultati si de schimbari sociale extrem de brutale, generatoare de suferinte.

Mai intai, aceste binefaceri sunt relativ punctuale. Efectiv, se poate prevede ca vor exista efecte de substitutie, concurenta va beneficia unora si mai putin altora.

Acestia din urma vor pierde pozitia concurentiala de pe piata. Dar sentimentul de degradare va fi in asa masura, ca una dintre consecinte ar putea fi punerea in concurenta, mult mai globala, a maiinii de munca nationale. Se vad deja acum fenomene de nationalism, puternice in Franta. Pot aparea evolutii politice din ce in ce mai putin controlabile.

Pe urma, celalat element este bineinteles ca aceasta punere in concurenta nu are limite...Adica, beneficiarii isi vor da seama ca este o victorie foarte partiala, atunci cand va exista concurenta cu mana de lucru din China, din Vietnam etc.

Salariatii francezi au avut acest sentiment, foarte puternic in timpul discutiilor despre Tratatul Constitutiei Europene, ca s-a intrat intr-un fel de dinamica infernala, lipsita de final... Din contra, ca s-a ajuns la distrugerea unui model social care a avut nevoie, generatie dupa generatie, de decenii pentru a se construi.

Un sistem social ca produs al unor echilibre utile, la ora actuala foarte repede puse sub semnul intrebarii. Si atunci, evident, o parte a salariatilor romani va putea beneficia pe termen relativ scurt de aceasta punere in concurenta. Putem insa crede ca va fi un beneficiu relativ punctual, limitat in timp si foarte distructiv pentru societatea europeana.

Cum sa se creeze o Uniune, o coeziune, o coeziune politica si sociala pe baza punerii in concurenta exacerbata care distruge acquiurile sociale ale unei parti ale societatii? In ceeace ma priveste, ma gandesc ca, din contra, ne indreptam mai curand catre o dinamica distructiva






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


394 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Comunistii francezi si ideile lor pretioase... (Joi, 27 aprilie 2006, 7:32)

    Alexis de Tocqueville [anonim]

    Oameni buni, ati inebunit? ATTAc este o oragnizatie cvasi-comunista, si musiu Lebaron ne lauda noua, tara care de abia am iesit din comunist, ideile ATTAC???? Ce naiba, am iesit din infernul ala pentru ca francezii sa ne spuna ca de fapt socialismul si atitutdinile anticapitaliste sunt de fapt bune???? Sa cada ei in vechile greseli socialiste-comuniste, dar sa nu ni le (re)impuna si noua!
  • 0 (0 voturi)    
    Francezii fata cu competitia la nivel global.. (Joi, 27 aprilie 2006, 8:23)

    Vasilica [anonim]

    Intr-o Europa care nu isi da seama ca fara o mobilitate accentuata a fortei de munca, cel putin la nivelul Uniunii, o sa ne fie greu sa ii prindem din urma. Francezul din interviu e un aparator infocat al "modelului francez" si se opune modelului "neo-liberal", dupa tipar american. Din pacate pentru noi toti, fara competitie, fara stresul cauzator de cancer, nu putem progresa. Francezii ar vrea sa traiasca intr-o lume in care sa fie la fel de bogati ca americanii si sa munceasca ca la stat. Normal ca nu o sa aprobe constitutia europeana, cum sa lase ei dreptul de a intra in greva. E ceva sfant pentru fermierul francez sa poata iesi cu tractorul pe mijlocul drumului si sa blocheze traficul ca a scazut pretul la lapte. Desi au multe calitati, francezilor le lipseste putin bun simt. Ca natiune, desi au ghilotinat un rege, tot ei vroiau sa isi linseze presedintele, tot datorita dreptului lui sfant de a se plange oricand ceva nu merge bine. Nu inteleg ce vrea sa spuna domnul intervievat, ce caracter national o sa se piarda, ce o sa dispara exact atunci cand nu o sa mai poata iesi in strada cand li se pare lor ca ceva nu e in regula? Daca e foarte usor sa dai afara pe cineva, o sa devina foarte usor sa si angazezi, pentru ca stii ca poti oricand concedia. Proprietatea privata nu e sfanta in Franta. Daca esti proprietar si vrei sa dai afara pe chiriasul care nu ti-a mai platit de cateva luni, nu o poti face decat vara. Nu stiu cum de ne uitam cu admiratie la modelul francez, care e clar ca nu merge. Nu ca cel american ar fi mult mai de succes, dar cel putin stim ca totul se face pentru profit. Pe cand francezii ce vor? Bani suficienti, munca nu prea multa si nu cumva sa faca directorii de multi-nationale prea multi bani. Nu prea mai am cuvinte sa clasific obiectivul lor. Si nici macar nu sugereaza social-democratia, care desi a dat gres in cele din urma in Scandinavia, ar putea fii incercata. Cica e economist. Aiurea !!!!
  • 0 (0 voturi)    
    Galceava francezului cu lumea (Joi, 27 aprilie 2006, 11:23)

    Razvan [anonim]

    Opiniile exprimate de acest domn sunt fara doar si poate de sorginte stangista. Francezii, din pacate, sunt un popor cu o mentalitate eminamente etatista. Dupa parerea mea masurile adoptate de primul ministru au fost destul de usoare avand mai degraba ca scop spargerea acestui complex socialist in Franta. Pentru o economie puternica Franta trebuie sa faca mai mult decat atat, sa renunte la ajutoarele din agricultura, sa incurajexe mobilitatea fortei de munca, sa nu mai ofere ajutoare de somaj mari (valabil si pt Germania) etc. Problema cu masurile de protectie sociala e ca o data oferite e f f f f greu sa le mai iei inapoi. Iar Franta si Germania tocmai aici vor avea probleme la reducerea lor pentru ca propaganda de stanga va incepe imediat sa se ofuscheze "dupa ce ca sunt saraci le mai si iei", ceea ce in mod real este o minciuna...avand in vedere faprul ca au intotdeauna oportunitatea gasirii unui loc de munca! In fine cert e ca personaje de genul intervievatului dvs de azi nu vor duce Franta la nimic bun on the long run.
  • 0 (0 voturi)    
    vive la gauche (Joi, 27 aprilie 2006, 12:47)

    adrian [anonim]

    Sa fim seriosi, franta nu a fost niciodata neo-liberala, iar argumentul 'been there, done that' nu prea merge. E incredibil ce forta are sistemul de invatamant francez de a spala creierele cu antiamericanisme ieftine. E un delir national francez in care economisti, sociologi, filosofi, trag concluzii marete inainte de a incepe o cercetare serioasa si impartiala. Nu vad nici un argument decent in acest articol, numai teze cu naduf stangist si o apologie a confortului mediocritatii.
  • 0 (0 voturi)    
    cliseele unui popor de stingisti (Joi, 27 aprilie 2006, 13:47)

    pelican [anonim]

    Sunt in Franta de vreo 4 ani si sunt absolut exasperat de cita incapacitate exista aici de a renunta la gogomanii de genul "valorile republicii", "sistemul social francez", "le rayonnement de la France" etc. In schimb, se agita si sunt la mare trecere formule antiamericane ("americanii n-au cultura"), anticapitaliste(moarte "urtraliberalismului"!), antiglobalizare("o alta lume este posibila"-sloganul ATTAC), antieuropene("sa iesim din zona euro!") sau idiot revolutionare("trebuie sa facem Revolutie").
    Aceasta e de fapt vulgata bunului francez. Incapabili de autocritica, incapabili sa inteleaga fenomenul masiv al globalizarii, aroganti si xenofobi, francezii nu vor sa vada ca lumea se misca si ca ar fi bine sa traga cu ochiul ca sa mai invete de la altii.Ei au ramas cu nostalgia anilor 60-70 cind traiau fara griji, intr-o economie in mare parte planificata,intocmai cum faceau comunistii. Ei cred ca oamenii politici sunt vinduti copitalistilor perversi, rupti de "popor", si sunt convinsi ca revenirea la acele vremuri e posibila, ar fi nevoie doar de "vointa politica".Mai cred inca si ca "Franta" este cea care trebuie sa arate celorlalti calea. Eu as sugera romanilor sa nu ia Franta ca model.Ce poate fi mai trist decit un popor ideologizat pina in virful unghiilor cu clisee stingiste cum nu se poate mai idioate?
  • 0 (0 voturi)    
    De-marxizati-va! (Joi, 27 aprilie 2006, 16:28)

    Alexis de Tocqueville [anonim]

    Ma bucur sa vad ca nu sunt singurul care gandeste astfel, si ca nu ne lasam impresionati asa usor de domnii astia. Sunt de acord cu majoritatea comentariilor de mai sus, si cred ca ar mai trebui adaugat un lucru. Nu mai stiu care om politic francez (unul de la UDF, cred) spunea ca "Franta este singura tara din Europa care nu a fost demarxizata". Ei si...Bielorusia...

    Daca ar fi dupa domnul Lebaron, Uniunea EUropeana ar trebui sa aiba o constitutie socialista, si uite asa, pentru mofturile unuia ca el, am iesi din comunism ca sa intram in Uniunea Socialista Europeana, un fel de URSS-light...
  • 0 (0 voturi)    
    Francezii nu au chef de munca (Joi, 27 aprilie 2006, 21:36)

    alex [anonim]

    Cred ca de fapt asta e marea lor problema. Vor sa traiasca bine, dar fara sa munceasca. Si sa spui toate prostiile astea celor din estul europei, care isi mai aduc aminte foarte bine cum era comunismul....hai sa fim seriosi. Poate nu le-ar strica sa incerce si ei un regim ca in Bielorusia, sa vada si ei cum e. Oricum, probabil ca nu o sa termine cu mofturile pana nu o sa ajunga la fundul sacului si o sa inteleaga ca asa nu se mai poate.
  • 0 (0 voturi)    
    Franta ? bleac (Joi, 27 aprilie 2006, 22:33)

    marius [anonim]

    << Majoritatea francezilor care-au refuzat Tratatul Constitutiei Europene s-au opus in primul rand, ca preceptele politicii neo-liberale sa fie inscrise in aceasta constitutie, sau in orice constitutie. Acesta a fost motorul refuzului.>>
    Trebuie sa ma gandesc cu ce sa rad mai intai dupa ce citesc asta. Probabil mutu asta de Frédéric Lebaron uita ca in Franta cea de toate zilele motorul refuzului constitutiei este RASISMUL . Da dragi romani, sunt rasisti la maxim, toti romanii din Franta va pot confirma. Le este frica ca vin strainii sa le fure locurile de munca si s-au dus sa voteze NON. Vive la France si drepturile omului facute de francezi, dar care sunt ptr francezi nu si ptr ceilalti. Liberte Egalite Fuckernite , cand vad sloganul asta scris pe prefecturi si primarii imi vine sa vomit. Alt motiv ptr NON este nationalismul dragii mei. Republica franceza ? patria noastra? A indraznit sa vorbeasca engleza in Franta ? asa spun francezii dragi romani si nu doar despre engleza desigur. Miscarile sociale si faptul ca Franta e pe panta si se duce incet de rapa este rezultatul unei natiuni AROGANTE, NESIMTZITE si NATIONALISTE (extremisti) asta e Franta .
  • 0 (0 voturi)    
    Cu respect (Vineri, 28 aprilie 2006, 2:29)

    d [anonim]

    Respectul meu profund pentru toate opiniile exprimate mai sus. Sunt placut impresionat. Sunt tostusi putin mirat de interviul acesta: mai exact, cine l-a ales pe domnul acesta sa-i puna intrebari, sa-i asculte raspunsurile si mai mult, sa ne convinga sa cadem pe spate cand auzim asemenea lucruri marete. Parearea mea e ca l-au ales direct din strada, dintre demonstratorii ce marsaluiau victorios pe Champs Elysee saptamanile trecute. Tot ce ne spune el sunt vorbe goale, nici un argument serios, doar simple populisme. Si inca o intrebare: cum poate fi atat de mandru ca Franta a respins Constitutia? Franta si Germania sunt parintii UE si tocmai ei s-au gandit sa-i stopeze evolutia...pacat. Si de unde pana unde exista concluzia aceasta cum ca in Constitutie predomina modelul liberal? Prostii, n-a citit nimic din ea. Toti francezii s-au panicat, ce-si spun ei: hai sa dam vina pe altii daca economia noastra nu merge bine, hai sa protejam socialismul daca vrem sa nu ne spetim muncind. Sa vedem totusi cum isi propun ei sa indeplineasca obiectivele Strategiei Lisabona (alte vorbe goale neinsotite de fapte): UE sa devina cea mai competitiva economie din lume pana in 2010! Mult succes! Traiasca socialismul si competitivismul!
  • 0 (0 voturi)    
    fashion (Vineri, 28 aprilie 2006, 14:16)

    costin [anonim]

    vorbeam aseara cu 2 cunostinte din Portugalia si cu un chinez despre comunism, leftism etc. nu era discutie foarte serioasa dar din cate am inteles; ideea este ca comunismul este ceva privit ca benign. tinerii sint vrajiti si atrasi de stanga si chiar de comunism si din bonimie, dintr-o prost orientate dorinta de neconformis, dintr-o revolta (de cele mai multe ori neserioasa) tinereasca si stupida de cele mai multe ori. o revolta care nu isi mai pune intrebari pentru ca este deja sedusa, este din start orientata. este, poate, o forma de romanticism ingust la minte care la carierismul si foamea de bani care o vad in jur, nu vad ca alternativa decat comunismul.
    tineretul nu stie ce este si ce a fost comunismul. parerea generala: e un sistem foarte bun, dar prost aplicat. si exemple de genul asta sint nenumarate.
    nu imi aduc aminte cine zicea:

    "Daca in tinerete nu esti de socialist, nu ai suflet. Daca la maturitate nu esti liberal, nu ai minte"

    parerea mea, in final este ca in Europa in ceea ce priveste comunismul, ignoranta este ceea ce a pus stapanire. Este la moda sa ai tricou cu Che Guevara. Si lumea nu isi da seama ca se joaca cu focul.
  • 0 (0 voturi)    
    Bolnavii Europei (Vineri, 28 aprilie 2006, 19:47)

    bogdan campino [anonim]

    Chiarma dezgusta tupeul Frantei de a da exemple cand insasi ea este victima unor expermente sociale nereusite. Sa importi masiv africani pentru a obtine performanta, indiferent de domeniu, tu, tara care duce la paroxism nationalismul ?! O tara de rusine, incapabila sa tina pasul cu adevaratele puteri ( Germania , cu tot cu problemele ei ) si care acum incearca masuri violente de resuscitare sociala. Normal, cand tara e plina de colorati care pretind ca sunt mari francezi... ce tara e asta ???
  • 0 (0 voturi)    
    "Cercetator" sau propagandist? (Vineri, 28 aprilie 2006, 21:00)

    Neagu [anonim]

    Ce aduce nou in fond aceasta "analiza"? Nimic. Domnul asta nu face decat sa repete papagaliceste ce se auzea la demonstratii in Franta, gandindu-se probabil ca astia din Est nu prea stiu de ce e vorba. Nici vorba de reflectie, doar slogane socialiste prafuite.

    Probabil ca daca i s-ar spune ca Franta are o crestere de 1 la suta si ca piata lor de munca este rigida pe cat se poate, nu prea ar mai sti pe unde sa scoata camasa. Au nevoie de reforme, asa cum si noi dupa 89 am avut nevoie de reforme. La ei e diferit, bineinteles, dar tot e vorba de niste reforme liberale de care au nevoie.

    Nu vor sa inteleaga, nu vor, dar cand il vezi pe domnul asta ca incearca sa faca propaganda socialista noua celor din Est, parca te apuca un fel de dezgust...
  • 0 (0 voturi)    
    toti vom fi scumpi (Sâmbătă, 29 aprilie 2006, 1:54)

    mircea [anonim]

    Am frunzarit putin reactiile de pe forum, care nu va fie cu suparare sunt la fel de propagandiste ca si interviul in sine ... Dar daca am rezista putin tentatiei de a desfiinta discursul sociologului francez, ramane un adevar grav pe care dansul il spune: ce se va intampla peste 5-8 ani, cand forta de munca din romania va fi de 5 ori mai scumpa decat cea din Vietnam sau Africa de Sud si in acelasi timp pretentiile de trai vor fi crescut si ele proportional? ma refer la omul cinstit care traieste de pe urma muncii sale ....
  • 0 (0 voturi)    
    o viata buna fara griji doar pt ca esti francez (Sâmbătă, 29 aprilie 2006, 13:36)

    adi [anonim]

    Omul cinstit curat socialist va trebui sa accepte aceasta realitate si ideea ca mai exista si alti oameni pe planeta care muncesc din greu si care ar manca o paine si ar trai in aceasta lume. In speta, francezul va fi pe viitor nevoit sa inteleaga ca trebuie sa puna osul la treaba, si ca nu-l va salva nici un tatuc binevoitor care sa-i dea de toate in nestire, doar pt ca e francez. Pretentiile de trai sunt in crestere si in China de ex asa ca sa nu fim asa dramatici. In plus un avantaj competitiv pt cineva care cauta un job nu consta neaparat in faptul ca e dispus sa fie platit cu mai putin, ci si faptul ca are anumite competente. Asa ca lucrati mai mult, construiti-va competente, faceti un pic de efort, si nu uitati sa fiti corecti fata de altii. Stangismul e ineficient si imoral.
  • 0 (0 voturi)    
    Antistangisti, dar realisti (Sâmbătă, 29 aprilie 2006, 16:29)

    catalin [anonim]

    Este interesant de observat, in majoritatea comentariilor, cum parerea negativa despre o tara si un popor, precum si cliseele ideologice, influenteaza atitudinea fata de o problema mult mai profunda si de interes pt.orice salariat, indiferent de orientarea lui politica: siguranta sociala si implicit fericirea personala; mie mi se pare normal ca rezultatul progresului in domeniul muncii sa fie mai putina munca / salariat pt. a obtine acelasi rezultat financiar, mai multi bani in buzunar, mai mult timp liber pt. familie; ce observa insa, ca tendinta, angajatii si nu numai cei din Franta ci oricine vrea sa observe realitatea : ca muncesc mai mult pt. mai putin si totul intr-un climat mai nesigur; acesta e progresul ? sa luam cazul ipotetic al unui angajat roman care in 1989 castiga, in termeni comparativi, 200 de euro, iar acum munceste dublu, castiga 300 de euro (si e un caz fericit!) si are un loc de munca f. nesigur ; reprezinta aceasta situatie materiala un progres in viata acestui om ? sa nu fim fraieri si sa nu vedem, din cauza unui antistangism pe care-l impartasesc si eu, o forma subtila, cu concepte seducatoare, de, nu ma feresc sa o spun, ca om de dreapta, EXPLOATARE in forme tot mai perverse a angajatilor; sa ne intrebam in permanenta : cui aduce foloase progresul tehnic, economic, si de ce ? De ce era posibil modelul social vest-european (care, va aduc la cunostinta, este, ca si ideea Europei Unite, de inspiratie crestin-democrata si nu socialista) acum 30 de ani sa zicem si nu mai este posibil acum ? In acesti ani nu s-a facut un progres in productivitatea muncii si in ceea ce priveste calitatea vietii ? De ce trebuie sa faca angajatii sacrificii si in favoarea cui ? Sa ramanem anti-stangisti, dar sa nu fim nerealisti ! Ganditi-va ca, de fapt, acest model asa-zis neoliberal (eticheta pusa de simpatizantii stangii!) lucreaza de fapt in favoarea stangii, care capitalizeaza politic prin respingerea lui de catre paturi importante ale societatii
  • 0 (0 voturi)    
    Si totusi... (Sâmbătă, 29 aprilie 2006, 20:37)

    Alexis de Tocqueville [anonim]

    Cele doua sau trei comentarii de mai sus au dreptate cand spun ca celelalte comentarii nu sunt nici ele neutre. E adevarat. Dar mi se pare mie ca noi nu mergem sa facem propoaganda anti-stanga in Franta. In general nu noi suntem cei care dam lectii restului Europei despre cum Europa ar trebui sa fie sa nu fie...

    In al doilea rand, cred ca nu as spune nimic daca modelul lor ar fi eficace. Dar nu este, dovada criza in care se afla Franta.
  • 0 (0 voturi)    
    Raspuns lui Mircea (Sâmbătă, 29 aprilie 2006, 20:51)

    ilie [anonim]

    Da, intrebarea lui Mircea (si a pseudo-sociologului si pseudo-economistului francez) este bune: ce se va intampla cand nu vom mai fi competitivi in raport cu Vitenamul sau China? Raspunsul este orientarea spre alte domenii din timp (IT, cercetare, domenii de varf in care este mai putina concurenta low-cost).

    Raspunsuri exista deci, este doar necesar sa avem vointa sa le punem in practica, si sa nu ramanem cu iluzia ca vom putea fi competitivi doar prin capsunari. Problema este deci de adaptare la noi situatii, ceea ce Franta nu prea vrea sa faca. Solutia nu este deci sa spui NU globalizarii, pt ca ramai in afara ei, ceea ce e si mai rau, ci sa stii sa te adaptezi.
  • 0 (0 voturi)    
    realisti (Duminică, 30 aprilie 2006, 20:26)

    pelican [anonim]

    Citeam acum citava vreme despre cum vede ministrul de finante englez (care se intimpla sa fie de stinga)treaba cu globalizarea.Pentru el e vorba in esenta de un proces de redistributie a bogatiei la nivel planetar, care genereaza e adevarat efecte perverse, dar care per total e de salutat. Asa ca cei care se considera de stinga, internationalisti prin definitie si umanisti, ar trebui sa se bucure primii ca saracii din China si India au astfel sansa sa o duca mai bine. In schimb, dl Lebaron si altii ca dinsul din Franta, reactioneaza taman pe dos. Ni se sugereaza ca saracii lumii n-au voie sa munceasca pentru banii mai putini decit bogatii si ca nu se face ca Romania , de pilda, sa aiba o fiscalitate foarte redusa pentru ca in felul asta investitorii vor fugi unde e mai ieftin lasind Franta pustie. In felul asta, ni se spune, "aquis"-urile celor care o duc bine, in ocurenta francezii, ar fi pe nedrept amenintate. Pai ce egalitate si ce fraternitate e asta, cetateni de stinga?

    Exista mai multe feluri in care se poate scapa de efectele perverse ale globalizarii. Tarile nordice o demonstreaza foarte bine. E insa nevoie ca oamenii sa fie gata sa-si schimbe sistemul social atunci cind apare un context nou in care vechiul sistem nu mai functioneaza.Cind e vorba de un somaj cronic(in jur de 10% de mai bine de douazeci de ani), o datorie externa de 66% din PIB, cind ai trei saptamini in care se dau foc la masini, scoli etc , carevasazica ai ceva probleme, trebuie sa vezi daca nu e de schimbat cite ceva pe ici pe colo, si anume in punctele esentiale. Francezii spun: primim, primim, da' sa nu se schimbe nimic!

    Sa fim realisti! Situatia nu se va imbunatati daca vom munci tot 35 de ore pe saptamina, si daca vom pretinde sa avem un loc de munca pe viata cu totii.Sau atunci ne putem pastra "modelul social",dar raminem in coada lumii. Asta e dilema franceza.
  • 0 (0 voturi)    
    realisti 2 (Duminică, 30 aprilie 2006, 20:27)

    pelican [anonim]

    Poate vom ajunge intr-adevar sa muncim din ce in ce mai putin,sa traim din ce in ce mai bine si sa avem din ce in ce mai mult timp liber, sau poate toata ideea asta nu e decit o utopie, nu stiu. Pina sa hotarim daca e una sau alta, mi se pare ca avem de rezolvat niste probleme concrete: cum sa avem un somaj redus?cum sa sustinem un sistem de sanatate din ce in ce mai costisitor?cum sa cistigam cel putin la fel de mult pe cit cheltuim?etc

    Cu respect, inteleg ca poate vom fi si noi romanii intr-o situatie asemanatoare peste citiva ani. Da, va fi greu de acceptat ca investitorii pleaca in alta parte, dar daca ne vom prabusi economic si social, singurii vinovati vom fi noi. De ce?Pentru ca, "imburgheziti" si incremeniti in proiectul nostru, n-o sa ne dam seama ca lumea se schimba si ca (daca vrem sa traim decent) ar fi bine sa vedem cum ne putem adapta.Imobilismul, cu oricite formule l-am impodobi, nu va fi niciodata o solutie.Numai oamenii lenesi pot crede asta.
  • 0 (0 voturi)    
    perestroica franceza (Duminică, 30 aprilie 2006, 22:05)

    d stefanescu [anonim]

    Cindva cineva a spus ca Franta este tara in care perestroica planuita de Gorbaciov a reusit. Pentru cei care nu au trait in Franta, pot sa spun ca-si pot imagina cum este acolo gindindu-se la ce intentiona Gorbaciov sa faca.
  • 0 (0 voturi)    
    Globalizarea (Duminică, 30 aprilie 2006, 23:29)

    Alexis de Tocqueville [anonim]

    Absolut de acord cu Pelican in ce priveste globalizarea, care redistribuie bogatiile mondiale si ofera sanse tarilor sarace. Ei, Franta nu vrea globalizare cand ii pleaca Renault de acasa si vine in Romania, dar ii convine cand o companie straina investeste in Franta. Pai asta daca nu se cheama ipocrizie... Cu alte cuvinte, dl. Lebaron ar vrea ca cei bogati sa ramana bogati si cei saraci, ei, asta e, dommage... Mi-ar fi rusine sa ma declar socialist cu asemenea principii...
  • 0 (0 voturi)    
    depolitizare (Luni, 1 mai 2006, 21:21)

    Spritului democratia [anonim]

    foarte interesant ca in nici un caz a fost tratat ce e spus IN ACEST interview. Numai atacurile Ad nominem fantasmagorici.
  • 0 (0 voturi)    
    A INCEPUT SFARSITUL CAPITALISMULUI (Luni, 1 mai 2006, 22:29)

    YO [anonim]

    cE PACAT CA NOI DOAR CE AM TRECUT LA CAPITALISM...TRAITI BINE...
  • 0 (0 voturi)    
    Atac..."ad nominem"? (Luni, 1 mai 2006, 23:15)

    Alexis de Tocqueville [anonim]

    Draga "depolitizare",

    Se spune atac 'ad hominem', nu 'nominem'. In al doilea rand, personajul este prea putin important pentru a putea fi atacat personal, si de altfel nici nu il cunoastem. In al treilea rand, limba romana probabil iti este straina, dar se spune "Spiritul democratiei" (lucrarea lui Tocqueville...). In al patrulea rand, majoritatea comentariilor de mai sus sunt extrem de pertinente, daca ti-e greu sa intelegi de ce incearca sa le descifrezi cu un dictionar si mai gandeste-te. In al cincilea rand, trebuie precizat ca depolitizate (mai precis, demarxizate) ar trebui sa fie ideile acestui pseudo-sociolog pseudo-economist.
  • 0 (0 voturi)    
    Sfarsitul socialismului (Luni, 1 mai 2006, 23:19)

    costin [anonim]

    Eu as zice ca a inceput sfarsitul socialismului. La inceput a cazut comunismul in 89. Socialismul francez si de orice alte nationalitate incepe si el sa gafaie. Cadere placuta, nu o sa-l regrete nimeni!
  • 0 (0 voturi)    
    Criza in Franta (Joi, 4 mai 2006, 17:30)

    depolitizare [anonim]

    Ma mir ca pe un forum se vede un commentariu sincer si intelligent ca cel de catalin. Dar trebuie sa zic ca ideea ca ideea europa nu i (numai) crestin democrat, si exita de 50 de ani aproape. Si neoliberalism e o tendinta politica care exita de mai mult de 70 de ani.

    In afara de asta, e un rar commentariu fara ataca ad nominem fantasmagorici. Sunt destul de multi de probe mais sus. E, pur si simplu, o politica de depolitizare si asta nu are nici o legatura cu etica democratica.

    Accuzatia de "stingist", care e foarte aproape de "golani" pentru cei care au o memorie, e o proba destul de clar :
    1 - Ne toleranta in fata de alt opinie decit in political correcteness.
    2 - De gradul inalt neintelegere de societatea franceza dar si in alt tsari europeen.

Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by