Vasile Dincu, unul dintre strategii PSD, recunoaste ca partidul sau isi urmareste interesele politice in functie de modalitatea in care Europa va aloca fonduri Romaniei. Anume, pe regiuni. Aceasta este explicatia pentru care, de o vreme, Vasile Dincu vorbeste tot mai des si chiar in mod oficial despre „grupul de la Cluj", dar si despre programele politice regionale ale PSD.
Nu se stiu inca detalii cu privire la aceste „programe regionale", insa un lucru este cert: banii europeni nu vor mai veni, incepind cu 2007, la Bucuresti, ci pe regiuni. O recunoaste chiar Vasile Dincu: „Banii europeni vin pe logica regiunilor.
De aceea exista o logica a regiunilor in PSD, de aceea ne-am chinuit si la ultimul congres sa aducem interesele regionale in fata pentru a articula aceste politici locale", afirma Vasile Dincu. Acesta considera ca PSD trebuie reprezentat in functie de regiuni si ca aceasta ar trebui sa fie „logica viitorului" si pentru celelalte partide.
„Partidele ar trebui sa fie formate din lideri locali si sa urmeze reprezentarea directa a regiunilor", declara Dincu.
Acesta merge si mai departe si spune ca partidul sau ar trebui sa beneficieze de o autonomie locala mult mai mare, in asa fel incit sa permita construirea unor aliante politice la nivel local, altele decit sint la centru.
„Proiectele si programele electorale de guvernare trebuie sa porneasca de jos in sus, pe zone si regiuni, pentru ca ulterior programul central sa fie o insumare a proiectelor locale", mai afirma Vasile Dincu.
Strategul PSD afirma recent, intr-o emisiune la Radio Romania Actualitati, ca viitoarea campanie electorala a partidului sau va fi construita in functie de interesele locale: „Nu va mai fi un proiect facut de la centru sau numai de la centru, nu vor primi cei din teritoriu o fisa dupa care sa-si realizeze campania. Am inceput sa lucram deja la proiecte regionale, la proiecte zonale".
„Grupul de la Cluj", grup de interese politice
Se pune intrebarea daca interesele „grupului de la Cluj" din PSD ar putea avea si scopuri politice directe. Legea partidelor politice a fost gindita astfel incit sa blocheze constituirea partidelor regionale. Legea nr.
14/2003 conditioneaza inregistrarea unui partid de existenta a cel putin 25.000 de membri din 18 judete, „dar nu mai putin de 700 de persoane" din fiecare judet plus municipiul Bucuresti. Regiunea istorica Transilvania are 14 judete, fara Covasna si Harghita, unde populatia majoritara este de etnie maghiara si nu poate fi luata in calculul politic.
Aceasta evidenta administrativa impiedica formarea unui partid de catre „grupul de la Cluj". Cu o legislatie potrivnica, clujenii sint nevoiti sa respire acelasi aer din PSD impreuna cu deputatii PSD Viorel Hrebenciuc si Miron Mitrea, lideri ai filialelor Bacau si Vrancea.
Ironia sortii, legea a fost intocmita chiar de liderii PSD aflati in 2003 la putere, cu scopul de a impiedica dezvoltarea partidelor etnice sau regionalizarea Romaniei. Acest subiect a fost intens alimentat de Ion Iliescu si acolitii sai pentru a crea sentimentul unui pericol de dezbinare a Romaniei.
Experimentul Simirad
Singura tentativa privind crearea unui partid regional i-a apartinut fostului primar al Iasiului Constantin Simirad. Acesta a infiintat in 2000, in prejma alegerilor, „Partidul Moldovenilor". Partidul avea citeva elemente definitorii pentru Moldova, precum sigla, un cap de bour.
Experimentul lui Simirad a esuat insa, partidul dizolvindu-se in PSD, iar liderul Constantin Simirad cistigind un post de ambasador in Cuba.
Avantajele economice ale regionalizarii
Autostrada Transilvania (Bechtel) este un miraj financiar care anima viata politica din zona. Constructorul - firma americana Bechtel - va folosi o serie de subcontractori, furnizori si angajati romani, iar sume importante de bani vor intra in conturile firmelor locale. Din acest motiv, la Cluj – supranumit si capitala Transilvaniei – va fi centrul comercial si economic al zonei.
Pentru ca exista politicieni cu influenta la Bucuresti, se formeaza in jurul lor grupuri de interese economice.
