In fiecare an, bilantul pagubelor produse de inundatii si alunecari de teren reaminteste autoritatilor de o initiativa care a nascut aprige controverse ori de cite ori a fost pusa pe tapet: asigurarea obligatorie a locuintelor.

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a anuntat public ca este posibil ca, incepind cu 1 ianuarie 2007, romanii sa fie obligati sa plateasca, anual, 20 de euro pentru o polita de asigurare impotriva riscurilor de cutremur, inundatii si alunecari de teren.

Insa si de aceasta data, formula gindita de guvernanti ii nemultumeste la maximum pe jucatorii din piata, deoarece, spun ei, sint confundati cu Mos Craciun.

„SISTEMUL TREBUIE CREAT IN REGIM DE URGENTA"

Cum nota de plata a pagubelor produse de catastrofele naturale creste ametitor, de la an la an, autoritatile se dau peste cap sa gaseasca solutii care sa reduca cit mai mult posibil efortul financiar al Guvernului in cazul repetarii acestor fenomene.

Motivatia este atit de puternica, incit, intr-un memorandum aprobat recent de Guvern, se solicita elaborarea, promovarea si adoptarea, in regim de urgenta, a unui proiect de lege care sa permita crearea unui sistem de asigurare obligatorie a locuint elor impotriva catastrofelor naturale.

Astfel, potrivit actului citat, proiectul cu pricina trebuie elaborat pina in luna iunie 2006, aprobat de Guvern pina cel tirziu in septembrie si adoptat de Parlament pina in noiembrie. Si toata graba asta, pentru ca, la inceputul lunii ianuarie 2007, sistemul sa devina functional. Pentru asiguratorii privati, termenul avansat de autoritati este mai mult decit absurd. „Este imposibil.

Crearea unui aemenea sistem necesita timp, lucrurile trebuie gindite in amanunt. Altfel, ne vom trezi ca avem inca un sistem nefunctional", spune Marius Onofrei, seful departamentului comunicare din cadrul Allianz-Tiriac Asigurari.

SOLIDARITATEA, SINGURUL ARGUMENT PRO

Structura sistemului de asigurare obligatorie a locuintelor, asa cum a fost propusa de catre autoritati, nu este deloc agreata de societatile private de asigura ri.

Oficialii acestora sustin la unison ca singurul argument in favoarea implementarii acestui sistem tine de principiul solidaritat ii: „Singurul argument pro se refera la faptul ca orice proprietar isi poate asigura locuinta, indiferent ca este cu bulina sau din chirpici.

Potrivit proiectului, se pot asigura toate acele locuinte care, in mod normal, nu sint asigurabile deoarece riscul este iminent", afirma Onofrei. Pe asiguratori insa, o asemenea motivatie nu-i incinta deloc. „De trei ani, Romania merge din catastrofa in catastrofa. Riscurile sint iminente si atunci trebuie stabilit foarte clar daca este vorba de solidaritate sociala sau asigurari.

Pentru ca, daca este vorba de asigurari, societatile de profil nu sint Mos Craciun", ne-a declarat directorul general al Generali Asigurari, Tudor Moldovan.

CRID NASTE CONTROVERSE

Parerile impotriva implementarii acestui proiect, in actuala formula, sint extrem de numeroase. De departe insa, marul discordiei il reprezinta viitoarea Companie de Reasigurare Impotriva Dezastrelor (CRID).

Programul Roman de Asigurare la Catastrofe (PRAC) prevede ca pentru reasigurarea riscului se va infiinta aceasta CRID, care va fi o societate pe actiuni, capitalizata de catre societat ile de asigurare autorizate si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). „Nu agreem foarte tare ideea aceasta.

Nimeni nu a intrebat societatile de asigurare daca sint dispuse sa capitalizeze o asemenea structura. Iar cele care vor fi dispuse sa devina actionari, vor trebui sa aduca fiecare cel putin 2 milioane de euro. Si in cazul acesta intervin mai multe intrebari: cum isi vor recupera investitia, va exista sau nu profit?", se intreaba reprezentantul Allianz- Tiriac.

Potrivit proiectului, si CSA urmeaza sa participe la noua companie folosindu-se de o parte din banii existenti in Fondul de Garantare. „Este absurd. Acest fond a fost creat in baza unei legi speciale si are o anume destinatie, respectiv despagubirea creditorilor in cazul falimentului unei societati de asigurare.

Are un caracter public - privat, deoarece Fondul este constituit de catre asiguratorii privati, CSA fiind doar un administrator. Iar Curtea de Conturi va fi prima care va spune ca nu este posibila folosirea acestor bani in alte scopuri decit cele prevazute initial", ne-a declarat vicepresedintele Consiliului CSA, Gheorghe Cismaru.

El a precizat ca in acest moment, in Fond s-au strins peste 2.400 miliarde de lei vechi. „Suma aceasta cuprinde si fructificarile. Evident, o astfel de suma este tentanta pentru toata lumea", avertizeaza Cismaru.

MTCT DEZAPROBA ASIGURAREA UNITARA

O alta prevedere dezaprobata pina si de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (face parte dintre institutiile care vor trebui sa implementeze acest proiect), se refera la faptul ca toate locuintele vor putea fi asigurate, la suma standard, indiferent de riscuri.

Asiguratorii privati, la fel si MTCT, sustin ca ar trebui elaborata o harta zonala a riscurilor, deoarece acestea sint diferite de la o regiune la alta. „Proprietarii din Satu Mare nu pot fi obligati sa-si asigure casele si impotriva cutremurului, daca zona nu prezinta acest risc. Impartirea pe zone de risc este necesara, deoarece ajuta la estimarea cit mai realista a gradului de cuprindere.

Reasigurarea pe pietele internationale costa cu atit mai mult cu cit ai mai putine informatii", explica Marius Onofrei.

20 DE EURO, PRIMA RECOMANDATA

Memorandumul dat Guvernului spre aprobare, prevede ca suma maxima asigurata, si implicit, cea oferita cu titlu de despagubire in cazul producerii unui risc, poate fi echivalentul in RON a 15.000, 20.000 sau 40.000 de euro.

Guvernul va trebui sa aleaga, din cele trei variante, valoarea maxima, Comitetul Director de Asigurare la Dezastre recomandind insa valoarea de 20.000 de euro, careia ii revine o prima anuala de 20 euro. „Daca o casa asigurata valoreaza sub 20.000 de euro, atunci locuinta se va asigura la valoarea respectiva, iar prima platita va fi mai mica.

Daca face mai mult de 20.000 de euro, obligativitatea este sa te asiguri doar pina in aceasta suma, garantata de catre stat", a declarat Vasile Blaga. Oficialul a precizat ca polita va acoperi costurile de inlocuire a proprietatilor distruse la standarde comparabile situatiei anterioare.

„Adica, daca cineva a avut casa de chirpici, nu vom construi casa cu termopan, care sa poata fi vinduta dupa 6 luni la 18.000 de euro", a explicat ministrul Internelor.

SEMNE DE INTREBARE

Calculele facute de autoritati arata ca acestea se asteapta ca din cele 8 milioane de locuinte, sa ajunga sa fie asigurate cel putin 80%. O asemenea estimare este privita cu scepticism insa: „Noi nu avem la asigurarea obligatorie auto un asemenea grad de cuprindere, si nu ne putem astepta sa avem la locuinte.

Si nu trebuie uitat ca aceasta societate, CRID, trebuie sa-si constituie niste rezerve. Atunci cind riscul producerii unor calamitati este evident, pentru a despagubi un singur proprietar cu 20.000 de euro, trebuie sa ai incheiate polite pentru cel putin 1.000 de locuinte", a afirmat Gheorghe Cismaru.

In plus, el a adaugat ca daca 2 milioane de case din cele 8 vor fi subventionate de stat, nici nu se mai poate vorbi de grad de asigurare. „Apoi, ce ne facem cu cei care au ditamai vilele, deoarece lucreaza in strainatate, dar care nu figureaza cu venituri in eviden- ta fiscului? Ii subventionam si pe ei?", mai spune Cismaru.

UE NU VEDE CU OCHI BUNI OBLIGATIVITATEA

Dincolo de hibele acestui proiect, actorii de pe piata mai spun ca nici termenul stabilit pentru intrarea in vigoare a acestui sistem nu este unul benefic. „Momentul este prost ales. Sa ne gindim ca la 1 ianuarie 2007, Romania ar putea fi acceptata in rindul membrilor UE.

Este o totala nepotrivire sa introduci o asigurare obligatorie cind se vorbeste de libera circulatie a persoanei, a serviciilor. In general, obligativitatea asigurarii bunurilor nu este agreata de catre UE", atentioneaza oficialul CSA.

CE PROPUN ASIGURATORII

In plus, modelul propus de autoritatile romane este asemanator cu cel adoptat de Turcia dupa cumplitul cutremur din zona Marmara, din 1999. „Sistemul a esuat. Dupa cinci ani de functionare, in Turcia, gradul de cuprindere a ajuns la numai 18%", mai spune Marius Onofrei.

Invocind ineficienta acestei ma- suri, actorii de pe piata de profil sustin ca cea mai buna metoda de a impulsiona cresterea numarului de locuinte asigurate este sustinerea sistemului facultativ, oferind posibilitatea deducerii fiscale a unei parti din valoarea primei. „Este mai eficienta stimularea incheierii facultative a acestor polite.

Tarifele practicate acum de firmele de profil sint foarte accesibile, ba chiar unele sint mai ieftine decit prima recomandata de 20 de euro", este de parere Gheorghe Cismaru, referindu-se la faptul ca unele societati practica tarife de 15, ba chiar 10 euro/an pentru o polita de 20.000 de euro.

Ce prevede Programul Roman de Asigurare la Catastrofe

> Asigurarea este obligatorie pentru toti proprietarii romani de locuinte, indiferent de riscul/riscurile din teritoriu, si acopera riscurile de cutremur, inundatii si alunecari de teren.

> Guvernul va subventiona primele de asigurare pentru proprietarii de locuinte care beneficiaza de ajutor social.

> Impotriva dezastrelor vor fi asigurate obligatoriu numai constructiile cu destinatie de locuinte, nu si bunurile din interior sau dependint ele.

> Proprietarii care vor dori o valoare de despagubire mai mare decit suma stabilita de Guvern, vor putea incheia o asigurare facultativa.

> Pretul anual al politei va fi ajustat, la pretul real, in functie de rezultatele unui studiu privind managementul riscului la dezastre.

> Sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor se bazeaza pe un numa r de societati private de profil care vor fi autorizate de catre CSA. Aceasta, impreuna cu societatile de asigurare, trebuie sa infiinteze Compania de Reasigurare impotriva Dezastrelor (CRID). CRID se va reasigura pe piata externa, astfel incit riscul de neplata a daunelor sa fie minim.

> Termenii si conditiile stipulate in contractele de asigurare au caracter unic, indiferent de societatea emitenta.

> Pentru a asigura plata primei de reasigurare pe piata externa la inceputul programului, Guvernul Romaniei va contracta un imprumut de aproximativ 200 - 300 milioane euro.

Argumente contra

> inexistenta unei analize zonale privind expunerea la calamitati naturale

> lipsa estimarilor certe privind evolutia gradului de cuprindere in asigurare

> data programata pentru intrarea in vigoare a proiectului de lege este absurda si prost aleasa, deoarece coincide cu momentul in care Romania ar putea fi acceptata in rindul membrilor UE, organism care nu agreeaza initiativele cu caracter obligatoriu

> disponibilitatile Fondului de Garantare au o destinatie anume si nu pot folosite pentru a capitaliza o societate pe actiuni

> beneficiile acestei asigurari nu vor fi evidente pentru proprietari deoarece plata primei de asigurare se va face odata cu cea a taxelor si impozitelor, drept urmare, se induce ideea unui nou bir

> inexistenta unei evidente a celor care detin deja asigurari facultative si a celor care vor trebui subventionati

> sistemul turcesc, similar cu cel propus de autoritatile romane, s-a dovedit nefunctional > CSA nu poate fi in acelasi timp si jucator in piata si supraveghetor al acesteia