Cine crede ca doar pietonii sunt victime ale unui accident de circulatie, chiar si pe trecerea de pietoni, ar trebui sa se razgandeasca. La doi pasi de Comisariatul de Politiei si de Primaria cartierului Etterbeek, supranumit si Cartierul European la Bruxelles, un Audi A 4 a lovit violent un refugiu de separare a intersectiei, in plin viraj, s-a ridicat pe doua roti si s-a rasturnat.

Din Comisariatul de Politie, au iesit in fuga politistii ingrijorati, asteptandu-se la ce e mai rau. Din cladirea Primariei aflata la doi pasi, a iesit si Primarul, Vincent de Wolf, ingrijorat si el si gata sa dea o mana de ajutor.

Soferul, un tanar blond si micut de statura a scapat ca prin minune fara nici o zgarietura si, datorita asigurarii CASCO, asa cum am aflat de la el mai tarziu, fara nici o grija.

Nu fara grija insa au ramas „alesii" Europei, cei care conduc destinele atator natiuni de elita.

In prima zi de lucru dupa un weekend prelungit pentru sarbatorirea zilei de 1 Mai, mai marii Parlamentului European au avut de infruntat ca in fiecare zi in preajma orei 18h00, circulatia greoaie, element major de stres cotidian.

Accidentul petrecut in mica intersectie alaturata „zonei europene", a facut ca „masinile marilor" sau „marile masini" sa fie incetinite la maxim pentru asigurarea securitatii, sa ruleze cuminti, supuse fluieraturilor catorva ofiteri de politie inimosi.

Odata scapati de blocajul de circulatie parlamentarii nemultumiti accelereaza in tromba, enervati de mica intarziere, neinteresati in nici un moment de faptul petrecut acolo, de urmarile accidentului, de multimea care priveste tremurand, curioasa, la vajnicul supravietuitor. Masinile negre fara geamuri fumurii -interzise in Belgia- se imbulzesc in randuri ordonate la semafoare.

Fara a claxona, fara coate dezgolite asezate pe geam, fara soferi scortosi gata oricand sa-si arate calitatile absconse, limuzinele se grabesc spre cartierele rezidentiale din afara orasului, spre mica lor oaza de liniste si de confort.

Se circula robotic, ca niste automate bine programate de un computer al carui creier pluteste intr-o ceata de neintuit pentru noi, muritorii de rand.

A fost un „eveniment" in viata lor de automobilisti. Au schimbat viteza o data in plus, au trebuit sa se lase condusi si manipulati de oamenii de ordine: aceiasi a caror soarta o hotarasc ei zi de zi. O rasturnare de situatie care i-a luat prin surprindere si i-a nemultumit.

Un minut in plus pana a scapa de corvoada indatoririlor lor le-a stricat toata buna dispozitie, si au inceput sa coteasca brusc spre stradute laturalnice mai putin circulate, pentru a nu fi nevoiti sa mai asiste la scene vietii reale de zi cu zi, sa nu mai fie implicati in intamplarile oamenilor adevarati.

In urma, raman politistii fericiti ca au traficul sub control, Primarul care vorbeste prietenos cu multimea de curiosi adunata, spunandu-le ca ar trebui instalat inca un semafor, masinile de interventie care ridica vehicolul rasturnat.

In nu mai mult de 15 minute, viata isi reia cursul ei normal. Parlamentarii sunt deja acasa, soseaua e curata si masina accidentata transportata la garaj, oamenii isi fac ultimele cumparaturi.

De la Bruxelles, I.L. Constantinescu