In clasa a XI-a a ramas insarcinata, dar a ascuns burta purtand haine largi. Nu a vorbit cu nimeni despre copil, dupa ce a vazut ca prietenul ei, mai mare cu 13 ani, a parasit-o. Parintii fetei au aflat despre sarcina cu doar doua zile inainte de a-i veni sorocul.
Imediat dupa nastere, eleva-mamica a fost confuza, nu stia ce decizie sa ia in legatura cu copilul, cu scoala, cu viitorul ei. O infirmiera i-a sugerat ca este mai bine pentru ea sa nu-si mai vada copilul si sa-l lase acolo, pentru a-si lua viata de la capat.
A decis sa paraseasca maternitatea fara bebelus, dar a facut cerere scrisa pentru ocrotirea copilului intr-un centru de plasament. Aceasta este povestea unei fete de la tara, prezentata in ultimul raport UNICEF privind situatia abandonului copiilor in Romania.
Pruncul copilei nu e singurul lasat de izbeliste intr-un patut de spital. In tara noastra, rata abandonului copiilor in maternitati e de aproape 2 la suta, la fel ca acum 20 de ani.
Aceasta cifra exprima saracia, lipsa de informare si de consiliere a mamelor, pe de o parte, dar si bulibaseala din institutiile sanitare si de protectie a minorilor, pe de alta parte.
Pentru legislatia privind drepturile copiilor, asa cum e tiparita ea in Monitorul Oficial, Romania poate fi model pentru multe tari din UE. Pentru modul cum aplica aceasta legislatie de un an si cinci luni, Romania candideaza cu sanse depline la trofeul "Asa Nu".
Fiecare maternitate este obligata, prin lege, sa angajeze asistenti sociali, pentru a fi alaturi de mamele predispuse sa-si abandoneze copiii. De cand a intrat in vigoare legea, in loc sa creasca numarul de asistenti sociali din maternitati, acesta a scazut, ceea ce numai intr-o tara anormala poate fi posibil.
Nu e de mirare ca femeile de serviciu lasa teul si matura pentru a oferi consultanta psihologica mamelor disperate.
O alta hiba din ograda sistemului condus de Nicolaescu o reprezinta faptul ca, in majoritatea maternitatilor, nu exista saloane in care mama sa poata sta alaturi de copil, ceea ce incurajeaza abandonul.
Odata parasit de o mama iresponsabila, copilul are parte de iresponsabilitatea angajatilor din maternitati si din directiile pentru protectia copiilor.
Acelasi pachet legislativ spune cat se poate de limpede ca bebelusii abandonati trebuie scosi rapid din mediul spitalicesc si dati in grija asistentilor maternali.
Cadrele medicale dau vina pe lipsa asistentilor maternali profesionisti, directiile pentru protectia copilului arata cu degetul spre lipsa personalului specializat din maternitati, si tot asa. In timp ce autoritatile se cearta, copiii cresc incuiati prin saloane si privind mustele de pe tavanul de spital.
Unii au create toate conditiile pentru a ajunge pe piata neagra, unde sunt cotati la sume cuprinse intre 4.000 si 10.000 de euro, dupa cum spune chiar un secretar de stat liberal din Guvernul Romaniei.
Un alt secretar de stat, democrat de data aceasta, in loc sa verifice daca se vand copii, asa cum ii cere fisa postului, ia totul ca pe un atac politic.
Romania mai are mult pana cand va invata sa respecte fiinta umana, sa respecte demnitatea umana. Copiilor abandonati, care stiu doar sa scanceasca, li se fura dreptul, dat de lege, de a se dezvolta armonios din punct de vedere fizic si psihic. Hotii, care le fura acest drept, sunt platiti din bani publici.
Sunt printre angajatii din maternitati si din domeniul protectiei copilului.
