Editura Humanitas a lansat o noua colectie de lucrari de referinta, dictionare si tratate indispensabile in stiintele socio-umane.
In Romania, cultura umanista a insemnat mereu in primul rind literatura, eventual critica literara, si abia apoi diverse stiinte sau discipline socio-umaniste. Ca primul contact al invataceilor cu umanioarele este mediat de conventiile fictiunii, ca adolescentii se molipsesc putin de pesimismul Schopenhauer nu direct, ci prin intermediul versurilor lui Eminescu, este, fireste, normal.
In fond, tinerii de pe toate meridianele incep sa mediteze la problema raului dupa ce il citesc pe Dostoievski si isi dau seama de paradoxurile libertatii dupa lectura voluminosului „Razboi si pace". La noi, insa, primatul literaturii merge mult mai departe, iar sociologii, psihologii si chiar filosofii, citi exista, sint mult mai putin vizibili decit scriitorii si criticii de tot felul.
Tratate „reci", dar necesare
Lucrul il scotea din sarite pe Noica, reprezentantul roman cel mai cunoscut al unui „purism" filosofic animat de convingerea ca importante sint conceptele, nu imaginile. Consecvent, ginditorul a fost unul dintre putinii intelectuali romani care au rezistat tentatiei literare.
In „Usa interzisa", Gabriel Liiceanu face la rindul sau pasul hotaritor prin care isi „tradeaza" maestrul a carui rigoare i se pare „rece", apropiindu-se de mai „calda" literatura. Iata insa ca editorul Liiceanu nu uita invataturile lui Noica, iar rezultatul este mai mult decit onorabil.
Efortul de pina acum al celor de la Humanitas de a publica lucrari fundamentale de stiinte sociale continua cu o noua colectie de enciclopedii, dictionare si tratate care se anunta extrem de utile oricui vrea sa studieze, chiar si la un nivel elementar, psihologie, sociologie sau filosofie.
„D" de la „depresie" si „devianta"
„Dictionarul de psihologie", prima carte publicata de Humanitas in noua colectie, este unul terminologic si notional, si nu unul enciclopedic, prin urmare, ne asigura editorii, lucrarea nu risca sa se perimeze in viitor. „Definitiile, de regula concise, explica multiple sensuri ale cite unui cuvint", se mai spune in prezentarea cartii, care cuprinde si un glosar multilingv la sfirsit.
La litera „D", pentru a lua un exemplu intimplator, gasim explicatia pentru „depresie": „Una dintre patologiile cele mai vechi si mai frecvente (la 5-10% din intreaga populatie)", ne asigura autorii, de la care mai aflam ca depresia este caracterizata cel mai adesea de melancolie.
Lucrarea este una moderna si critica, asa ca, daca va asteptati sa gasiti adevarul absolut si teoria unica, veti fi dezamagiti: valoarea dictionarului sta mai degraba in prezentarea teoriilor alternative, in cazul de fata despre depresie.
Prejudecatile de care au fost acuzati adesea psihologii sint in mare parte evitate si corectate, asa ca, sub titlul „devianta" sau „homosexualitate" nu veti gasi un text de condamnare moralista.
