La „Tradati in dragoste", niste cetateni erau urmariti de detectivii lui Ernest. Iar comentariul a sunat, la un moment dat, cam asa: „Merg imbratisati pe strada si ori de cite ori au ocazia se saruta".

Mie mi-a placut foarte mult asta cu „ori de cite ori au ocazia se saruta" si chiar am incercat sa-mi imaginez care sint ocaziile care i-ar putea determina pe doi indragostiti sa se sarute. O ocazie foarte serioasa mi s-ar fi parut nunta. Nunta lor.

Doar ca, in cazul de fata, domnisoara urma sa se marite cu cel care-o daduse in urmarire. Botezul iarasi cade, ca nu s-a vorbit despre vreun bebelus. Ce ocazie ar mai putea ramine valabila pentru atitea saruturi? Aa, gata, stiu: niste onomastici. E clar, domnule, de-aia se pupau aia ca nebunii, ca aveau multi prieteni care-si serbau onomastica in ziua respectiva.

Daca tot ne-am apucat de „Tradati in dragoste", n-as abandona subiectul fara sa va spun cum s-a sfirsit urmarirea de care tocmai v-am povestit.

Dezastruos s-a sfirsit, nene, cu injuraturi urite (dublate, bineinteles, de bip-uri) si cu tentative de a administra picioare-n gura: logodnicul inselat logodnicei, logodnicul inselat celui cu care fusese tradus si cel cu care fusese tradus logodnicul inselat logodnicului inselat (scuze daca v-am confuzat, dar asa-s triunghiurile astea amoroase, complicate rau).

Ideea e ca doar tipa nu incerca sa se bata, in rest scandalul era mare, iar bodyguarzii lui Ernest alergau ca albinutele cind incolo, cind incoace, cu misiunea de a-i imobiliza pe scandalagii.

Citeste articolul complet in Cotidianul