Fantoma lui Milosevic bantuie in continuare Serbia

de     Balkan Investigative Reporting Network
Miercuri, 10 mai 2006, 0:00



Desi a trecut in nefiinta, fostul lider sarb Slobodan Milosevici continua sa influenteze un popor care nu vrea sa se impace cu trecutul sau controversat. Un comentariu de Dragana Nikolic-Solomon pentru Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)

„Haga nu mai exista pentru sarbi," spune la Belgrad un reprezentant al partidului celui care a fost Slobodan Milosevic, exprimand opinia multor nationalisti care au ajuns sa considere Tribunalul Penal International o forta a raului.

In urma unui deceniu de razboaie in Bosnia, Croatia si Kosovo, Haga a devenit noul adversar impotriva caruia Serbia lupta din toate puterile.

Slobodan Milosevic a devenit, din mormant, cruciatul conducator al acestui nou proiect.

Alaturi de el, este o masa nesfarsita de pensionari, nationalisti inveterati si chiar si cei care i se opuneau lui Milosevic insa care acum vad in Haga o temnita destinata exclusiv sarbilor.

Unii dintre ei sunt inarmati cu bannere pe care scrie „Haga - lagar nazist". Haga este acuzata ca l-a ucis pe Milosevic, „eroul nostru nevinovat", dupa ce l-a inculpat pentru 66 capete de acuzare de crime de razboi, inclusiv genocid si crime impotriva umanitatii.

Timp de mai multe zile dupa decesul lui Milosevic, multimile care au venit sa-l planga arborau cu mandrie fotografii ale lui Ratko Mladic si Radovan Karadzic, considerati de Haga fugari suspectati de crime de razboi, responsabili de moartea a mai multor mii de musulmani bosniaci.

In acelasi timp, o carte care il elogiaza pe generalul Mladic a fost publicata si vanduta in Belgrad pentru cinci euro, suma deloc nesemnificativa avand in vedere economia subdezvoltata a Serbiei. Si totusi, tanarul care le vindea nu reusea sa isi serveasca destul de repede clientii.

Nemultumirea indreptata impotriva tribunalului de la Haga este exacerbata de principalele stiri din presa scrisa din Serbia, potrivit carora Milosevic a fost otravit sau ucis de „calaii" de la Haga. Ucis, se spunea, pentru ca cei de la Haga nu mai aveau timp sa dovedeasca vina fostului lider sarb.

Cei implicati in aceasta ofensiva impotriva tribunalului tind sa uite patru razboaie - toate pierdute -, un sfert de milion de oameni ucisi, mult mai multi mutilati si raniti, cel mai mare export de inteligenta din istoria tarii, devastarea economica care va impiedica Serbia sa se intoarca la standardele de dinainte de razboi timp de cel putin un deceniu.

Sarbii nu se considera responsabili pentru sustinerea acordata lui Milosevic in mai multe alegeri. Sunt, de asemenea, orbi atunci cand vine vorba de a gasi calea de urmat in viitor. In loc sa caute cel mai grabnic drum catre Uniunea Europeana, o intreaga tara este tinuta prizoniera in numele unui trecut eroic simbolizat de personalitati precum Milosevic, Mladic si Karadzic.

In timp ce in multe societati europene moderne apelurile de predare a celor suspectati de crime de razboi s-ar intensifica, in Serbia oamenii zambesc cu mandrie cand se gandesc la felul in care aceasta natiune darza reuseste sa i se opuna Carlei del Ponte si comunitatii internationale in ceea ce priveste extradarea lui Karadzic si Mladic.

La procesul lui Milosevic au fost prezentate peste 300.000 de pagini de dovezi (transcrieri de declaratii verbale si scrise) si este o tragedie faptul ca decesul neasteptat al acestuia nu a permis finalul dorit de victimele de razboi din Bosnia, Croatia si Kosovo.

In mod cert, daca ar depinde de Balcani si de tribunalele locale, sarbii nu ar fi mai aproape de elucidarea faptelor petrecute in timpul acestor vremuri sangeroase.

Tribunalul de la Haga a fost infiintat pentru a judeca crimele de razboi si alte incalcari grave ale legislatiei internationale din fosta Iugoslavie. Acesta urmeaza un model bazat pe experienta tribunalului de la Nuremberg, in urma carora s-a stabilit principiul ca nu vor ramane nepedepsite crimele impotriva umanitatii, precum si crimele sistematice impotriva civililor.

Tribunalul a jucat un rol important si in stabilirea unei agende a drepturilor omului. Acuzandu-l pe Milosevic, care inca era sef de stat atunci cand a fost pus sub acuzare, tribunalul a emis un mesaj important si anume ca nimeni nu este imun in fata legii internationale.

Trebuie spus ca acuzatiile aduse lui Milosevic erau prea multe si i-au permis sa prezinte lumii o versiune a istoriei pe care multi sarbi o considera adevarata.

Trebuie, de asemenea, adaugat ca limita dintre ce a fost si ce nu a fost relevant a devenit neclara in timpul procesului, iar un observator obisnuit din Serbia care a urmarit incoerenta televizata ar fi iertat daca s-ar gandi ca acesta mai degraba instrumenta o acuzare decat o aparare.

Insa trebuie spus ca unele dintre deciziile tribunalului au ajutat la intarirea prejudecatilor sarbilor.

De exemplu, faptul ca tribunalul i-a permis lui Ramush Haradinaj, fost lider al Armatei de Eliberare din Kosovo si premier al provinciei Kosovo, sa se implice in viata publica in asteptarea procesului in care era acuzat de crime de razboi. Acest lucru avea loc in perioada in care incepeau discutiile pe marginea statutului provinciei, iar sarbii din regiune erau atacati de extremistii albanezi.

Sau schimbarea hotararii procurorului-sef Carla del Ponte in legatura cu asistenta croata in cautarea generalului Ante Gotovina - arestarea acestuia fiind o pre-conditie a aderarii la UE.

La un moment dat, Carla del Ponte a descris cooperarea autoritatilor de la Zagreb ca fiind dezamagitoare, spunand doar cateva zile mai tarziu ca este multumita in aceasta privinta.

Tribunalul a declarat ca acest lucru se datora unor noi informatii primite de la Zagreb, insa a alimentat suspiciunile potrivit carora statele occidentale exercitau presiuni asupra tribunalului, dorind sa vada Croatia in UE.

In ciuda neajunsurilor, Tribunalul de la Haga a trasat o cale catre un sistem de legislatie internationala, sub indrumarea nou-infiintatului Tribunal Penal International care va deveni un factor important pe scena politica internationala in viitor.

Inaintea acuzarii lui Milosevic, unii sefi de stat tindeau sa se considere mai presus de lege. In urma acestui proces, putini lideri mondiali sau politicieni vor mai actiona fara sa se intrebe unde-i vor conduce faptele pe care le intreprind.

Din pacate, pana cand Tribunalul Penal International va primi sustinerea deplina a Statelor Unite, sistemul legal international va trebui sa lupte cu o mana legata la spate impotriva criminalilor de razboi actuali si viitori.

Milosevic a dovedit ca s-a aflat printre cei mai abili politicieni din ultimele decenii ale secolului douazeci. Tribunalul i-a dat posibilitatea de a continua jocul cu legea, in care incerca sa ii pacaleasca atat pe oficiali, cat si pe martori.

Daca a fost suficient de perfid incat sa se joace cu vietile mai multor milioane de oameni doar pentru a ramane la putere, atunci ar fi trebuit sa ne dam seama dinainte ca ar face orice pentru a priva tribunalul si victimele de dreptatea pe care o cautau. Si ca se va asigura, cu cruzime, ca va avea ultimul cuvant.

Dragana Nikolic Solomon este directorul BIRN pentru Serbia si Muntenegru. Traducere de Lucian Gavril






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


92 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by