Raport SAR

Transparenta in administratie lasa inca de dorit

de M.C.     HotNews.ro
Duminică, 14 mai 2006, 0:00






Documente:
Raport SAR: Competenta fara transparenta?
(14.05.2006) PDF

Orase de provincie, precum Iasi, Timisoara sau Sibiu au dat dovada de mai multa transparenta in relatia cu presa si societatea civila decit Bucurestiul, in ce priveste aplicarea Legii 544/2001, a liberului acces la informatie, releva un raport al Societatii Academice din Romania.

Daca la nivel formal, aplicarea legii in cauza a cunoscut progrese semnificative, din punct de vedere calitativ acestea se lasa inca asteptate.

Conform SAR, peste 97% dintre institutiile chestionate au nominalizat functionari insarcinati cu aplicarea legii. 72% din institutii au reusit sa proceseze lista cu informatii din oficiu. Situatia se schimba atunci cind se pune problema rapoartelor de activitate anuale.

In cele mai multe din cazuri ele sunt realizate de forma. Este insa remarcabil faptul ca populatia a invatat sa folosesasca legea si sa reactioneze in cazul in care aceasta nu este respectata de catre functionarii publici, se mai arata in raportul SAR intitulat "Transparenta fara competenta? Formele, nu fondul, domina reforma administrativa din Romania".

Raportul constata ca 367 institutii din 500 chestionate, respectiv 70 % din total, sustin ca au realizat rapoartele de activitate institutionala. Analiza rapoartelor primite a aratat in fapt ca se face o confuzie intre raportul privind legea 544 si raportul de activitate, stipulat in aceeasi lege.

Doar 70 de rapoarte au fost conforme cu modelul de raportare din anexele normelor metodologice ale legii 544.

La nivel calitativ nu exista un standard al raportului de activitate al institutiilor, drept pentru care simple informari, rapoarte ale birourilor de presa care sumarizeaza comunicarea, nu activitatea intregii institutii, sint prezentate ca rapoarte de activitate. De regula, rapoartele nu mentioneaza obiectivele urmarite si nu fac legatura intre activitatile desfasurate si banul public cheltuit.

Anexele metodologice ale legii 544 ofereau un standard foarte schematic, care nu e urmat de nimeni.

Pe de alta parte, publicul a devenit constient de utilitatea legii si a invatat mecanismele de aplicare, astfel incat in 2006 se poate remarca o crestere a numarului de reclamatii administrative (de la 4% la 12%) si plingeri in justitie (de la 1.6 la 10%). Putine plingeri par sa se rezolve pe cale administrativa, din pacate, astfel ca a crescut numarul de procese intentate administratiei.

Peste doua treimi din institutiile chestionate au in prezent o lista de informatii din oficiu care a putut fi aratata operatorului, o crestere spectaculoasa de la doar 16% in primul an dupa introducerea legii.

Serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii si prefecturile conduc in topul institutiilor cu liste de informatii din oficiu afisate. La polul opus se afla parchetele in mediul urban si primariile din orasele mici. Numai doua treimi din ministere au o asemenea lista, desi la nivel central implementarea legii ar trebui sa fie de suta la suta.

Diferentele dintre mediile de rezidenta sint semnificative, cu o rata de implementare mai mare in Bucuresti (77%), buna in resedintele de judet (74%), si considerabil mai mica in orasele mici (62%).

La prima vedere, considera SAR, ai putea crede ca Bucurestiul are rezultate mai bune decat provincia in materie de transparenta dar lucrurile nu stau chiar asa. Dar exista zone din provincie, precum Iasi,
Timisoara, Sibiu etc care, din punct de vedere calitativ, au dat insa dovada de mai multa transperenta in relatia cu presa si societatea civila.

Raportul SAR conchide ca institutiile publice romanesti nu au reusit sa faca pasi decisivi catre profesionalizarea serviciului public. In contextul aderarii la UE, administratia va trebui sa faca un salt urias spre transparentizare, tinand cont de faptul ca administrarea fondurilor structurale va conduce la o monitorizare atenta din partea UE.

Instrumente precum auditul financiar vor deveni inevitabile si este extrem de interesant cum vor onora asemenea sarcini managerii publici romani, atat de refractari atunci cand vine vorba de transparenta.

In sfarsit, la capitolul recomandari, raportul SAR vorbeste despre necesitatea aparitiei unor instructiuni detaliate pentru realizarea unui raport de activitate care sa reflecte in mod real activitatea institutiei si
sa poata fi folosit ca instrument de control. Aceasta presupune crearea unui standard de raportare, ca si unele instructiuni de folosire pentru cum trebuie culese informatiile din interiorul administratiei.

De asemenea, este necesar ca mecanismul de popularizare care a functionat in cazul Legii 544 sa fie transpus si la capitolul prevenirii coruptiei. La aceasta ora publicul nu are incredere in comisiile de disciplina, sau nu e la curent cu existenta lor, si acestea prefera sa stea deoparte discret.

Activarea unui mecanism de reclamare administrativa eficient, care sa rezolve problemele pe loc ar scuti insa justitia de sarcini grele si constisitoare si ar ajuta la combatarea coruptiei si cresterea increderii in administratie.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


165 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by