Data precisa a aderarii Romaniei si Bulgariei este mai putin importanta in influentarea ratingurilor acordate de agentia internationala Standard&Poor's (S&P) celor doua tari, decat mentinerea mixului de politici fiscale si monetare orientate spre stabilitate in perioada preaderarii la Uniunea Europeana, se arata intr-un comunicat de presa al agentiei internationale de evaluare financiara.

Raportul S&P publicat miercuri si intitulat "Bulgaria And Romania Sovereign Ratings: A Tale Of Two Policy Mixes," examineaza, in lumina Raportului Comisiei Europene prezentat marti la Strasbourg, principalii factori care ar putea constrange perspectiva calificativelor acordate celor doua tari de catre agentie.

"Statutul de tara membra va debloca multe fonduri structurale si de coeziune, care, investite corespunzator, ar putea contribui semnificativ la imbunatatirea structurii economiei Bulgariei si Romaniei, oferind astfel si premisele pentru imbunatatirea ratingurilor", a declarat Remy Salters, analist in cadrul S&P.

In legatura cu acest aspect, Salters avertizeaza insa ca experienta valului anterior de extindere a blocului comunitar arata ca fondurile UE pot genera, pe termen scurt, efecte de destabilizare, in special in domeniul bugetar, ca urmare a necesitatii de cofinantare a proiectelor.

“Aceasta provocare este mai mare pentru Romania, in contextul ponderii scazute in PIB a veniturilor si cheltuielilor bugetare”, a declarat analistul S&P.

In vederea acoperirii costurilor suplimentare asociate statutului de tara membra vor fi necesare masuri care implica largirea bazei de impozitare, imbunatatirea capacitatii de colectare a acestor taxe si/sau majorarea taxelor acolo unde este posibil.

De asemnea este nevoie de o monitorizare mai atenta a cheltuielilor bugetare (indeosebi a salariilor din sectorul public) si continuarea restructurarilor companiilor de stat.

Orice relaxare a politicii fiscale, se arata in raportul S&P, ar putea conduce la o supraincalzire economica. In acelasi timp, raportul evidentiaza ca atat Romania cat si Bulgaria au consemnat, anul trecut, niveluri ridicate ale deficitului de cont curent, de 9% din PIB, respectiv 12% din PIB, ceea ce mareste riscurile privind finantarea.