Cate firme pun, de fapt, umarul la prosperitatea Romaniei?

de     Capital
Joi, 18 mai 2006, 0:00



Doar o mica parte din totalul firmelor inregistrate in Romania desfasoara cu adevarat o activitate. Chiar si multe dintre cele care isi depun bilanturile contabile la timp sunt tinute in viata artificial, pentru incasarea mascata a unor salarii sau pentru realizarea unor afaceri speculative.

Potrivit datelor oficiale, care se schimba in functie de sursa, intre 342.000 si 404.000 de companii din cele peste jumatate de milion aflate in functiune in Romania au depus bilanturi contabile pentru anul 2004. La prima vedere, stam destul de bine in ceea ce priveste numarul de firme active.

Ceea ce inseamna ca una dintre cele mai importante surse de crestere economica, asa- numita locomotiva a economiei, reprezentata de intreprinderile mici si mijlocii, este asigurata si ca marii investitori straini pot fi linistiti ca, la venirea in Romania, vor avea de unde sa-si aleaga partenerii si furnizorii.

In realitate, lucrurile nu stau chiar atat de bine. Dintre firmele pomenite mai sus, cam 10% sunt societati pe actiuni. In plus, la jumatatea anului 2005, existau in Romania 170.000 de microintreprinderi cu un singur angajat.

Printre ele, se pot intalni si firme cu renume, adevarate masini de facut bani, dar in cele mai multe cazuri avem de-a face cu societati create pentru scopuri ceva mai meschine. “Contractul de munca este inlocuit cu un contract de prestari servicii, iar salariul se transforma in onorariu.

Se evita astfel plata impozitului pe salariu, dar mai ales plata contributiilor sociale (49,5%)”, explica Gabriel Biris, avocat Biris & Goran.

Alte companii sunt mentinute fortat in activitate doar pentru afaceri ocazionale, cu profitabilitate foarte mare, cum ar fi intermedierile imobiliare. “Astfel de firme vor exista atata timp cat in economie vor fi anomalii care sa-ti permita sa faci afaceri exceptionale, fara business planuri”, afirma Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Bucuresteanul Vali B. este un bun exemplu. El este unicul angajat al firmei sale, pe care o foloseste pentru intermedieri imobiliare. “Am cate trei-patru luni in care nu am nici o activitate, si apoi mi se intampla sa dau lovitura”, povesteste el.

Se poate estima, asadar, ca doar aproximativ jumatate din companiile care figureaza in scripte ca avand o contributie la economie functioneaza si in viata reala, nu doar pe hartie. Desi ar fi trebuit sa faca lumina in acest domeniu si sa indice cat mai exact care sunt firmele cu care merita sa lucrezi, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) nu si-a dus pana la capat indatoririle. ANAF n-a reusit sa publice o lista cu firmele inactive

Potrivit legii, ANAF ar fi fost institutia de la care se astepta sa elaboreze niste liste speciale cu societatile inactive, carora sa le asigure publicitatea necesara. Desi pe aceste liste figurau in aprilie peste 246.000 de companii, numele acestora nu se regasesc, asa cum ar fi trebuit, nici pe site-ul Ministerului Finantelor si nici in Monitorul Oficial.

Delasarea ANAF are o explicatie simpla: actul normativ nu prevede nici o sanctiune pentru neindeplinirea acestei sarcini.

Singura realizare a fost comunicarea listelor speciale catre Imprimeria Nationala, care, astfel, nu va mai furniza formulare tipizate catre firmele cu pricina. Dar acest lucru nu incalzeste companiile viabile, care nu au posibilitatea sa-si verifice partenerii sau clientii si sa stie de cine sa se fereasca.

Voci din piata sustin ca poate ar fi cazul ca, pentru ca nu si-au finalizat datoria, autoritatile sa renunte sa mai sanctioneze firmele care incheie contracte in necunostinta de cauza cu societati aflate pe listele speciale.

Problemele nu se termina aici. Cum firmele pot fi reactivate, pot exista schimbari frecvente ale listei, ceea ce comporta cel putin doua aspecte: societatile trebuie sa fie in permanenta atente la ce se intampla cu numele de pe lista, iar ANAF trebuie sa aiba un sistem de implementare perfect pus la punct.

Parerile oamenilor de afaceri sunt impartite. O parte din ei sustin ca sunt prea ocupati sa faca afaceri ca sa isi mai poata permite sa “faca politie”, in vreme ce altii cred in necesitatea introducerii acestei reglementari. “Eu nu avizez toate achizitiile, la toate filialele.

Ce sa fac, sa infiintez un serviciu special care sa analizeze tranzactiile? Nu este treaba mea!”, spune Cornel Penescu, patronul PIC. “Eu, unul, m-am fript si m-am convins de necesitatea verificarii tuturor tranzactiilor. Sunt perfect de acord cu aceasta masura si cu modul in care sunt definiti inactivii”, conchide Constantin Toma, patronul grupului Romet.

UNDE TE POATE DUCE LISTA SPECIALA

Ei si ce, va veti spune, doar nu este singura prevedere legala nepusa in practica! Atentie, insa: acest tip de masura comporta riscuri, intrucat firma este sanctionata prin nerecunoasterea deducerii cheltuielilor. In plus, documentele fiscale emise de un contribuabil declarat inactiv nu produc efecte juridice din punct de vedere fiscal.

Un alt risc “ridicat” de folosire a sistemului cu “liste” este acela ca, din cauza unor erori, sa figureze printre inactivi o firma care are activitate, ajunsa in aceasta situatie din cauza neoperarii, de catre oamenii Fiscului, a declaratiilor fiscale sau a platilor. “Nu este prevazuta o procedura de comunicare prealabila catre societati.

Acest lucru inseamna ca o firma se poate trezi pur si simplu acolo”, ne explica Justinian Cucu, consultant finaciar.

Articol integral Capital






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


112 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by