Trafic de autoturisme fara frontiere

de     Romania Libera
Joi, 18 mai 2006, 0:00



Statisticile Politiei arata ca sute de autoturisme furate din strainatate sunt descoperite anual in Romania. Indisponibilizate in punctele de trecere a frontierei sau la Politie, masinile asteapta ani intregi pana cand situatia lor juridica se clarifica si proprietarii de drept vin sa le recupereze.

Politia de Frontiera si Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate (DCCO) sunt doua dintre structurile care dispun de servicii specializate in anihilarea traficului cu masini furate. Pentru prinderea traficantilor, organizati in retele criminale transnationale, cele doua institutii colaboreaza cu structuri similare din tarile vest-europene si nu numai.

Rutele traficantilor

Retelele de traficanti folosesc mai multe rute pentru transportarea la destinatie a autoturismelor furate. Stabilirea traseelor se face in functie de zonele din care masinile sunt furate si tarile in care acestea trebuie sa ajunga.

Traficantii imagineaza rute cat mai directe si incearca sa reduca, pe cat posibil, riscul de a fi capturati de politie. Anchetatorii, atat cei romani, cat si cei straini, cunosc traseele pe care le urmeaza autoturismele furate. S-au conturat astfel mai multe rute principale, care folosesc Romania ca tara de tranzit.
1. Italia-Austria-Ungaria-Romania (vamile Nadlac, Varsand si Bors)-spatiul ex-sovietic;
2. Italia-Grecia-Macedonia-Serbia-Romania (Vama Portile de Fier I);
3. Spania-Franta-Germania-Austria-Ungaria-Romania.
4. Suedia-Danemarca-Germania-Austria-Ungaria-Romania.
5. Ultima dintre rutele retelelor de trafic este pe apa. Autoturismele furate din Canada sau SUA ajung, in containere, pe cale navala, in Portul Constanta.

De aici masinile parasesc Romania prin vamile estice, spre spatiul ex-sovietic. Cele mai multe masini furate ajung in tarile fostei Uniuni Sovietice, deoarece, spun politistii, cererea pe aceasta piata este imensa, iar riscul ca autoturismele sa fie detectate este foarte mic.

Traficantii mai folosesc ruta orientala, care include si Bulgaria ca tara de tranzit. Acest traseu este folosit atunci cand destinatia masinilor furate include tari precum Turcia, Siria, Egipt, Iran etc.

Retele de trafic transnationale, extrem de bine organizate

Ceea ce face din traficul cu masini furate o activitate de crima organizata este caracterul transnational si specializat al retelelor de infractori. Din astfel de grupari criminale fac parte italieni, nemti, romani, moldoveni, bulgari, ucraineni, albanezi, sarbi, rusi etc.

Politistii IGPF spun ca retelele de traficanti sunt extrem de bine organizate la nivelul mai multor state (din vestul catre estul Europei) si formate din grupuri de actiune specializate.

In general, hotii, care actioneaza la comanda, vizeaza doua categorii de autoturisme: cele de lux (marcile Mercedes, BMW, Jeep) si cele din clasa medie (marcile Audi, Opel, Volkswagen).

Grupurile de actiune sunt organizate in entitati mai mici, cu un scop foarte clar: arestarea unora dintre membrii bandei sa nu duca la caderea intregii retele. Politistii care ancheteaza traficul de masini straine stiu foarte bine cum sunt organizate retelele.

Primii care intra in actiune sunt membrii "GRUPEI DE RECUNOASTERE", care identifica autoturismele ce trebuie furate. Acestea sunt cautate dupa marca, model, culoare, motorizare, dotari etc. Infractorii stabilesc apoi locul acestora de parcare, perioadele de stationare, programul proprietarului.

Aceste informatii sunt valorificate de cei care fura autoturismele. Ulterior, intra in actiune "GRUPA TEHNICA", ce are rolul de a "cosmetiza" masinile: schimba seriile de identificare, confectioneaza documente false (acte de proprietate, taloane de inmatriculare, carti de service), noi chei si placute de inmatriculare.

Astfel transformate, autoturismele sunt preluate de "GRUPA DE TRANSPORT". Pentru o suma modica, situata intre 300 si 600 de euro, "CARAUSII" conduc masinile pana in tara de destinatie. Ca sa nu deconspire alti membri ai retelei, in cazul in care ar fi capturati, carausilor nu li se dau detalii prea multe despre provenienta masinilor sau despre cei de la care le-au preluat.

Explicatia sablon a celor care sunt prinsi este urmatoarea: "un prieten, din tara X, m-a rugat sa duc masina pana in tara Y". Daca reusesc sa treaca cu bine frontiera in tara de destinatie, carausii predau autoturismele mai departe ultimei grupe din retea, cea care se ocupa de valorificarea propriu-zisa.

Politistii spun ca, din motive de siguranta, predarea masinilor nu se face direct. De obicei, carausii lasa autoturismele in parcari supravegheate de traficanti, cu cheile pe teava de esapament. Abia dupa ce soferii parasesc zona acestea sunt preluate de membrii retelei.

Tepe la firmele de asigurari si de inchirieri auto

Cele mai multe autoturisme traficate din strainatate provin din frauda la asigurari. Acest mod de operare este simplu, ingenios si lipsit de prea multe riscuri. Cu acordul proprietarilor, masinile sunt transportate in alte tari, "spalate" prin vanzari succesive si, ulterior, declarate de proprietari ca fiind furate. Acestia din urma isi recupereaza prejudiciul de la firmele de asigurari.

Politistii spun ca, de multe ori, traficantii infiinteaza chiar ei firme, pe numele carora achizitioneaza in sistem leasing autoturisme de lux. Ulterior, acestea sunt valorificate si declarate furate. O alta metoda des uzitata de retelele de trafic este deturnarea sau frauda la firmele de asigurari.

Avantajul acestui mod de operare este faptul ca proprietarii declara foarte tarziu furtul masinilor, abia dupa ce expira perioada de inchiriere. In acest timp, limuzinele deturnate, de obicei dintre cele mai scumpe (Mercedes S-Classe, BMW seria 7, Audi A8 etc.), ajung in tarile de destinatie si este extrem de greu sa li se mai dea de urma.

Anchetatorii au stabilit ca primul pas este facut de intermediari, care mai intai deschid pe numele lor conturi in banci, pentru a obtine carti de credit. In baza acestor carduri, autoturismele sunt inchiriate de la firmele de profil. Preluate de carausi, acestea sunt scoase din tara.

Alte metode folosite de traficanti sunt ascunderea in containere (soferul prezinta documente din care rezulta transportul unui alt tip de marfa, solicitand tranzitul catre un punct vamal de interior) si eludarea legislatiei vamale (prin folosirea unor documente vamale false).

Articol integral Romania Libera








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


200 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by