Trecerea, in 6 luni, de la 14 stegulete rosii la doar 4 a fost interpretata de catre guvernanti drept o mare performanta in fata comisarilor europeni. Intr-un fel, asa si este. Progresele in justitie sau administratie publica nu pot fi tagaduite decat in discursurile politice ale opozitiei, pentru ca asta ii e menirea, sa critice. Cu toate acestea, guvernantii n-au dreptul la relaxare.
Cele 4 stegulete ramase sunt poate mai rosii decat cele rezolvate pana acum. Desi par chestiuni tehnice, domeniile nemodernizate de Romania pentru integrare sunt cele la care tin cel mai mult europenii. Este vorba despre chestiuni de bani si de sanatate publica. Se poate spune chiar ca am iesit de pe mana politicienilor europeni si am intrat pe mana politistilor.
Agentiile de plati si sistemul IT pentru colectarea TVA tin intr-un fel de fiscul european, care vrea sa stie cum se cheltuieste banul contribuabilului din Uniune si sa se asigure ca nu se fac deturnari de fonduri. Se cunosc marile scandaluri cu returnare de TVA din Romania, iar Franta sau Germania n-ar vrea sa intre pe mana speculatorilor romani. Apoi, chestiunea controlului colectarii deseurilor animale.
Europa nu vrea sa importe odata cu Romania si inconstienta celor care pot declansa oricand o criza de gripa aviara cum, fatalmente, se intampla chiar acum la noi. Daca am fi fost in UE si Codlea exporta la Frankfurt, nu la Bucuresti, puii infectati de virus, scandalul si consecintele erau mult mai mari.
Acestea sunt ultimele cerinte ale Uniunii Europene inainte de a da Romaniei pasaportul de intrare. In spatele steguletelor descrise cu subiect si predicat sta insa si un mesaj neexplicit. Comisarii europeni se asteapta sa fie stabilitate politica in Romania, pentru a putea fi rezolvate restantele integrarii.
Este de bun-simt sa presupui ca, daca e agitatie si scandal pe scena politica, administratia locala si centrala nu se vor mai ocupa de chestiunile tehnice pentru integrare. Or, cam asta se intampla in Romania, exista permanent pericolul unei crize guvernamentale de proportii.
Amanarea pe octombrie poate sa fi avut si acest scop, de a bloca orice intentie destabilizatoare, gen retragere de la guvernare sau alegeri anticipate. Comisarii europeni nu vor interveni in politica interna, dar e evident ca ii intereseaza rezultatele guvernarii.
Presedintele Comisiei, Manuel Barroso, a folosit mestesugite cuvinte diplomatice, ieri, la Bucuresti, in cheia "Nici nu ma gandesc ca autoritatile nu vor avea suport politic pentru acest efort suplimentar".
Citit altfel, mesajul era, de fapt, un avertisment pe care ar trebui sa-l perceapa politicienii. Din pacate, UE nu poate pune un stegulet rosu pe politicieni, dar este clar ca se asteapta la o atitudine constructiva pe scena politica romaneasca, nu la trante prin Parlament.
Va fi sesizata la Bucuresti aceasta cerinta suplimentara? Greu de crezut ca, brusc, drumul dintre palatele Cotroceni si Victoriei va fi pavat cu petale de trandafir. Sau ca liberalii vor merge la brat cu democratii prin teritoriu pentru a face politica europeana.
Probabil ca nici opozitia nu va renunta la exercitiul motiunii de cenzura. Important este insa ca totul sa se desfasoare in limitele civilizate ale jocului democratic, astfel incat aparatul administrativ, tehnocratii sa nu fie distrasi de la misiunea lor de show-uri politice gratuite.
