Acordul politic privind noua Perspectiva Financiara 2007-2013, realizat pe 4 aprilie, a fost ratificat de catre cele doua autoritati bugetare - Consiliul Uniunii, la 15 mai 2006, si Parlamentul European, pe data de 17 mai 2006 si urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007.

Potrivit acestui acord, Romania va primi fonduri nerambursabile de peste 30 miliarde euro, in timp ce contributia la bugetul UE va fi de aproximativ 8 miliarde euro.

Cel care a dus greul negocierilor cu Uniunea Europeana, Leonard Orban, secretar de stat la Ministerul Integrarii, are convingerea ca, pe baza eforturilor facute de Romania pana acum, vom adera la Uniunea Europeana pe 1 ianuarie 2007.

Comisia Europeana urmeaza sa prezinte, saptamana aceasta, un pachet de propuneri revizuite, care va completa cadrul legislativ necesar lansarii, in 2007, a noilor programe comunitare. O revizuire cuprinzatoare a tuturor aspectelor legate de cheltuielile si resursele bugetare europene urmeaza sa fie realizata de Comisie, in 2008-2009.

Pana aici, toate bune si frumoase. Ne-am vaitat vreo doua zile din cauza ca doar pe 1 octombrie - si nu acum - vom afla data sigura a aderarii, ne-am plans putin de mila si… gata. Viata revine la normal! Acel normal care l-ar scoate din sarite pe oricare cetatean occidental, care uraste din burta mamei haosul legislativ si inconsecventa guvernamentala.

Starea noastra de normalitate se defineste printr-o anormala pofta de negot. Sa vedeti ce lupta se va incinge, intre politicieni, pentru fondurile europene.

Cine sa le gestioneze, ce institutii sa dispara si care sa ramana, ce ministri sa primeasca rectificari bugetare, cu care sa-si poata asigura partea de finantare pentru bugetele comunitare si cine sa astepte un alt val, candva… poate niciodata.

Nici nu inchisese bine gura Ollie Rehn, comisarul european pentru extindere, anuntand progresele si, mai ales, insuccesele Romaniei, ca politicienii nostri au si dat startul in batalia pentru a ne convinge ca va urma o periculoasa instabilitate politica - in viziunea unora - sau ca o stabilitate atat de puternica, asa cum este acum, nu ni s-a mai intamplat neam - in opinia altora.

In locul presedintelui - abonatul national la transat chestiunile de interes public - s-au facut remarcati domnii Theodor Stolojan, Vasile Blaga si Emil Boc. De partea cealalta, premierul - un adept al continuitatii, fireste - impreuna cu Norica Nicolai, Puiu Hasotti, Ludovic Orban, ministrii liberali avand cu totul alte preocupari: pe unul il chinuieste Codul Fiscal, pe altul aviara.

Cat despre ministrii pedisti ai mediului si justitiei, ei isi savureaza victoria colorarii in galben a unor cartonase rosii.

Si cum ramane cu fondurile europene, de la care am pornit? Cu acele sume fabuloase care, daca nu dovedim seriozitate, se pot evapora cat ai zice „Barroso“? Ei bine, probabil ca, exact ca si in alte situatii, vor fi multi bani, dar putine investitii si deloc criterii de repartizare.

Vi se pare cunoscut? E refrenul nostru favorit: „Un pas inainte si doi inapoi, ca asa se joaca… destinul pe la noi!“.