Aproape 30 de miliarde RON - aceasta este suma totala cu care romånii figurau cu imprumuturi in lei la banci, in urma cu citeva saptamini. Din cele 30 de miliarde, peste jumatate - 16,5 miliarde - le reprezinta creditele de consum acordate in moneda nationala. In valuta, mai ales in euro, imprumuturile romånilor mai adaugau volumului creditelor inca pe atit.

Era firesc asadar ca, in aceasta masa uriasa de credite, sa existe si rau-platnici. Desi aparent bancile se feresc sa acorde credite neperformante, clienti mai „isteti” decit bancherii au existat intotdeauna.

De la adeverinte false, pina la o „atentie” oferita functionarului bancar pentru a-l mai inmuia, nimic nu pare de neocolit, atunci cind e vorba de posibilitatea imediata de a pune mina pe bani. Bancherii spun ca nu au cum depista clientii rauintent ionati. „La nivelul intregului sistem bancar sint totusi aproape 18 milioane de persoane.

E imposibil sa nu se strecoare printre acestia si dintre aceia care vor sa dea tepe bancilor”, afirma surse din cadrul companiei Coface Romånia. Potrivit aceleiasi surse, din totalul creditelor acordate imprumuturile pentru nevoi personale inregistreaza cel mai mare procent de restante - 48,12 la suta, urmate de cele pentru bunuri de folosinta indelungata - 45,72 la suta.

BANCHERII RECUNOSC CA IN CAZUL CREDITELOR DE CONSUM NU ISI IAU ASIGURA RI SUPLIMENTARE // „Ne bazam pe buna-credinta a solicitantului.

Sigur ca dosarul ii este verificat, i se verifica datele - in special cele legate de venituri - dar daca el va fi dat afara sau demisioneaza la o luna dupa ce ia banii, e dificil sa-l mai incadrezi in categoria celor care nu vor inregistra restante.

Noi nu avem cum sa verificam stabilitatea lui la locul de munca, iar uneori e dificil - in cazul retelelor organizate - sa depistezi ca e vorba de frauda cu intentie. In momentul in care sesizam asemenea situatii, ne adresam organelor in drept”, spune Traian Traicu, purtatorul de cuvint al BRD.

De asemenea, si reprezentantii celorlalte banci recunosc ca nu exista asigurari suplimentare pentru situatia in care un client care ia 10.000 de euro si pleaca a doua zi din tara, sa mai returneze banii bancii. Bancherii mai spun ca totalul creditelor neperformante nu depaseste 2- 3 la suta din totalul creditelor acordate, ceea ce reprezinta un procent confortabil.

„Pierderea neta din provizioane s-a redus anul trecut cu 62,4%, pina la 63,4 milioane lei noi (17,6 mil. euro) ca urmare a imbunatatirii calitatii portofoliului de credite: ponderea creditelor neperformante a scazut de la 2,5% la 1,8%, in timp ce ponderea restantelor s-a diminuat de la 1% la mai putin de 0,5%”, a afirmat seful BCR, Nicolae Danila.

CIND RESTANT ELE SE ADUNA , INTRA PE FIR RECUPERATORII // Cind ratele intirzie citeva luni la rind, inainte de a fi trimisi in judecata, clientii sint dati pe mina recuperatorilor de credite. Una dintre cele mai active companii de profil de pe piata este Urban si Asociatii.

„Numai in prima luna a anului, in portofoliul nostru au intrat peste 10.000 de cazuri de debitori, aproape toti provenind din creditele de consum luate din magazine. Volumul total al creantelor pe care le avem de recuperat depaseste 5.000.000 euro.

Desi compania noastra are in portofoliu un serviciu cu care putem asista orice persoana care doreste sa ia un credit de consum, romånii nu s-au inghesuit sa ceara o asemenea analiza”, spune Ina Moldoveanu, purtatoarea de cuvint a firmei Urban.

Portretul robot al datornicului romån

Din totalul restantierilor, 59,40 la suta sint barbati. Ca virsta, restantierul „model” are intre 30 si 40 de ani, iar ca origine a zonei din care provine, 86 la suta dintre datornici provin din mediul urban.

Ajunse la momentul recuperarii datoriilor, companiile specializate se lovesc de numeroase probleme, rezultatul fiind ca 44 la suta din debitori nu pot fi identificati dupa primul contact telefonic. Mai exact, in 26,22 la suta din cazuri, numarul de telefon este invalid, iar in aproape o treime din situatii nimeni nu raspunde la telefon.

Printre motivele invocate cel mai des la neplata datoriilor se afla faptul ca debitorul nu accepta ideea ca trebuie sa plateasca suma anticipat fiindca nu i se mai permite continuarea ratelor bancare sau ca are un salariu prea mic si nu-si permite.

In ceea ce priveste rata de recuperare a restantelor, bucurestenii se situeaza pe ultimele locuri la acest capitol, cu doar 13,20 la suta din cazuri rezolvate cu succes. Statisticile indica faptul ca produsele bancare care „au dat” cei mai putini datornici sint cardurile de credit si creditul auto. Impreuna, acestea aduna putin peste patru la suta din valoarea totala a restantelor.