Sub semnaturile lui Cioroianu si Liiceanu, noua revista face pact cu cei care se inghesuie la tirgurile de carte.
In primul numar al „Dilematecii“, Dan C. Mihailescu marturiseste: „M-as fi dus la Woodstock, dar fara iarba“. Interviul vrea sa-l dezbrace pe criticul de la PRO TV de imaginea de pe ecran.
Cei care-l stiu din aparitiile televizate vor afla acum ce fel de muzica asculta omul care vine mereu cu cartea la tv. Nu doar interviurile, ci intreaga revista mizeaza pe o imagine prietenoasa si nu pretentioasa a celor care produc cultura si o asaza pe tarabe.
Cu cititorii la librarie
Printre cei care semneaza recenziile de carte se numara Adrian Cioroianu, Magdalena Boiangiu, Paul Cernat. Redactorii apeleaza la tot arsenalul necesar ca sa-si apropie cititorii.
Ideile le-au venit pentru ca au vazut cum isi pierd publicul alte reviste de cultura, despre care Marius Chivu, editor coordonator al „Dilematicii“ considera ca „au ajuns publicatii de nisa pentru ca se ocupa de ideologii, polemici si discutii privite din interior.
Noi vrem sa vorbim intr-un mod familiar despre carti si autori, dar si despre locuri de citit - librarii, biblioteci. Aducem in fata oamenii care nu se vad, de la editori la librari si traducatori“. Cei de la „Dilemateca“ resping mizele greoaie pentru publicul amator de lectura.
Pe acestea le inlocuiesc cu discutii despre, de exemplu, ce fel de pact stabilesc scriitorii cu cititorii lor.
La intrebarea „Ce v-ati autocenzura?“, din prima ancheta a „Dilematecii“, raspund in jur de 20 de scriitori, de la Ruxandra Novac la Constantin Toiu.
Evita stingismul si pornografia
Scriitorii vorbesc despre cum orice autor trebuie sa tina cont de sensibilitatile publicului. Pentru ca, altfel, risca sa stirneasca suspiciuni si sa fie catalogat drept stingist, in ceea ce priveste ideo-logia, sau pornografic, in ceea ce priveste abordarea.
Chiar si pe Nicolae Steinhardt il gasim in primul numar, cu o scrisoare inedita adresata lui Noica si prezentata de Gabriel Liiceanu. Toti acestia pun destul condiment in paginile unei noi publicatii ca sa-si cistige clientii.
Mircea Dinescu prevede reusita acesteia pentru ca „«Dilema» are deja un anumit gen de cititori. Daca scoate un pui, va fi luat imediat sub aripa de acestia. Pentru ca revista-mama are un tiraj de 15.000 de exemplare, va avea si puiul audienta“.
Cum sa iesi din conserva romaneasca
Din virful trustului de presa, Dinescu afirma ca piata culturala cerea o astfel de publicatie: „Oameniisi-au pierdut placerea de a citi din cauza capitalismului de conserva expirata. In aceasta lume nu exista repere care sa fie luate in seama. Revista asta propune astfel de repere si sper sa devina din ce in ce mai vie“.
