Tensiunile inter-etnice ar putea cauza deteriorarea unor importante descoperiri arheologice din Macedonia. Aici, intr-un mic sat locuit in majoritate de etnici albanezi au fost descoperite doua mumii enigmatice, vechi de cel putin 2000 de ani.

Politicienii dar si localnicii interzic insa accesul specialistilor pe motiv ca arheologii ar folosi mumiile ca pretext pentru a-si sustine teoriile privind existenta unei populatii anterioare celei albaneze si, in consecinta, ar avea drepturi istorice asupra teritoriului. Un reportaj publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)

La zece luni dupa descoperirea in satul Lipkovo a doua mumii de acum mai bine de 2.000 de ani, acestea raman, inca, o enigma.

Motivul pentru acest lucru este faptul ca mumiile au fost gasite intr-o regiune in care populatia dominanta este cea albaneza, iar satenii din regiune si chiar expertii arheologi sau istoricii nu au incredere in autoritatile macedonene.

In timp ce arheologii evidentiaza semnificatia acestei descoperiri extraordinare, politicienii spun ca nu trebuie intreprinsa nici o actiune care ar putea afecta fragila armonie inter-etnica din Macedonia, ce dureaza abia de cinci ani, dupa tensiunile inter-etnice din 2001.

Din nefericire pentru istoricii dornici de cunoastere, mumiile au fost descoperite intr-un sat care s-a aflat chiar in mijlocul crizei din 2001, cand fortele armate macedonene si cele politienesti s-au infruntat cu rebeli albanezi.

Conflictul de sase luni de atunci s-a incheiat cu acordul de pace de la Ohrid, care a conferit drepturi sporite minoritatii albaneze din Macedonia.

Totusi, cinci ani mai tarziu, comunitatea albaneza inca este suspicioasa cand vine vorba de dialog cu institutiile statului.

Astfel, atunci cand doua cadavre mumificate au fost descoperite in luna iulie a anului trecut intr-o zona a satului Lipkovo numita Kisela Voda, familia Vejseli - pe proprietatea careia au fost descoperite mumiile - a interzis sapaturile.

Acestea nu sunt primele mumii descoperite in regiune. In anii 1960, trei mumii asemanatoare au fost descoperite in timpul constructiei unui drum local ce duce catre un dig.

Prima dintre mumii a fost transportata la Institutul de Medicina Legala din Skopje, unde a si ramas, insa celelalte doua au fost trimise la Belgrad, existand suspiciuni ca s-ar fi pierdut.

Mumiile au fost gasite in sicrie facute din lemn gros de stejar, acoperite cu scanduri prinse fara cuie.

Arheologii inca nu au reusit sa ajunga la o concluzie in legatura cu varsta mumiilor. Unii considera ca acestea dateaza din secolul 3 inainte de Hristos, in timp ce altii le plaseaza mai aproape de secolele 7 - 8 dupa Hristos.

Totusi, cu totii sunt de acord ca mineralele din sol au ajutat la conservarea mumiilor.

Importanta lor provine in principal din artefactele gasite in sicrie, haine si bijuterii ce furnizeaza indicii importante referitoare la viata si obiceiurile oamenilor din acea perioada.

Zvonimir Nikolovski, arheolog la Departamentul de Protectie a Patrimoniului Cultural, a declarat ca astfel de ramasite asa de bine conservate sunt foarte rare.

„Singurele alte descoperiri asemanatoare de cimitire in Europa exista doar in Republica Ceha si in Polonia,” a declarat acesta.

Samir Memeti, istoric din Lipkovo ce a fost martor la cea mai recenta dintre descoperiri, isi aminteste emotia gasirii celor doua mumii.

„Au scos cele doua sicrie cu un buldozer,” spune acesta. „Unul dintre sicrie era deteriorat si se puteau vedea ramasitele. Corpul era foarte bine conservat si se puteau vedea picioarele, pantofii, precum si alte haine confectionate din panza.”

Pamantul pe care au fost gasite ultimele doua mumii apartine fratilor Vejseli care detin un hambar si o moara in apropiere. Ca urmare a descoperirii, activitatile de constructie s-au oprit, iar zona este acum plina de gunoaie si moloz.

Tensiunile etnice din Macedonia au impiedicat orice expertiza la locul descoperirii. Proprietarii terenului nu au permis echipei de arheologi de la Muzeul National din Kumanovo sa se apropie de relicve sau sa fotografieze zona.

Satenii se tem ca arheologii macedoneni vor folosi eronat cercetarile pentru a-si sustine teoriile legate de tribul sau poporul care a locuit pentru prima data pe acest teritoriu si, in consecinta, are drepturi istorice asupra teritoriului.

Locuitorii din Lipkovo prefera sa creada ca mumiile sunt membri ai unui trib ilir, albanezii considerandu-i pe acestia stramosii lor.

„Localnicii sunt dispusi sa permita continuarea sapaturilor cu conditia ca acestea sa fie desfasurate de echipe mixte - nu doar din Macedonia, ci si de la Tirana,” a spus Mehmeti. „Este multa neincredere intre oameni.”

Husamedin Halili, fost primar al satului Lipkovo, considera ca aceasta ar fi o solutie buna, prezenta expertilor din capitala albaneza linistindu-i pe sateni.

„Este important sa exercitam o influenta pozitiva asupra locuitorilor pentru a favoriza increderea, astfel incat situatia sa se rezolve cat mai curand posibil,” a declarat acesta.

Halili a spus ca o alta problema, pe langa neincrederea satenilor, este faptul ca acestia nu cunosc valoarea stiintifica a descoperirii.

„Daca autoritatile locale ar lansa o initiativa prin care sa le explice oamenilor importanta cercetarii acestei civilizatii si sa le explice ca acestea (mumiile) ar putea fi stramosii lor, acestia nu ar mai provoca probleme,” a adaugat Halili.

Bejzat Iseni, liderul din prezent al comunitatii locale, a declarat ca ar fi fericit sa ajute la rezolvarea neintelegerii, insa a precizat ca niciuna dintre institutiile interesate nu i-a solicitat ajutorul.

„Dupa conflictul din 2001, albanezii nu si-au recuperat increderea in autoritatile macedonene,” a spus el. „Sunt oameni care i-au pierdut pe cei dragi si nu pot accepta ca macedonenii sa faca sapaturi pe teritoriul lor.” „Prezenta unor arheologi albanezi le-ar usura munca foarte mult.”

Traducere de Lucian Gavril.