Este clar ca, daca nu ar fi nevoie de forta de munca pe piata europeana, acest fenomen nu ar exista. El exista. Fie ca sint doua milioane de romani, atit cit spun cifrele oficiale, fie ca in realitate numarul lor se apropie de patru milioane, cert este ca toti acesti oameni nu ar gasi de lucru daca piata europeana de munca nu ar avea nevoie de ei.
La acest moment, „capsunarii“ din Romania, precum si profesionistii din alte domenii sint extrem de cautati.
Principiul este urmatorul: „Vechea Europa“ produce capsuni pe terenurile Italiei sau Spaniei, sau orice altceva, si din cauza ca nu au suficient de multi angajati locali care sa culeaga recoltele apeleaza la tari precum Romania, stat care are un exces de oameni dispusi sa faca treaba asta.
In Marea Britanie si in alte citeva state membre UE, este nevoie de muncitori in toate domeniile, de la oameni pentru curatenie sau bucatari pina la doctori sau ingineri. Astfel, persoane cu abilitati in domeniile constructiei, instalatori sau electricieni se gasesc imediat, mai ales in tari precum Romania, care dispune de astfel de oameni talentati.
Beneficii palpabile
Saptamina aceasta am calatorit in Maramures si am vorbit cu oameni care lucreaza in Anglia si care trimit bani in Romania. Acestia asigura un venit frumusel familiilor de acasa si isi permit si sa puna bani deoparte pentru a-si asigura o viata mai buna atunci cind se intorc in tara.
Banii pe care ii cistiga „capsunarii“ sint totodata si in beneficiul economiei Romaniei, chiar daca ascunde probleme de adincime.
Minusuri ale exodului
Dar semnele pericolului sint foarte evidente atit pentru Romania, cit si pentru membrii „Club-ului“, care se alatura Uniunii Europene.
Este important ca balanta dintre „capsunari“ si muncitorii calificati care merg in strainatate sa nu fie excedentara, lasind Romania fara forta de munca necesara progresului pe care a inceput deja sa-l faca.
Viteza cu care se produce schimbarea in tara este admirabila, dar trebuie sa fie sustinuta. Si unica modalitate de a realiza acest fapt este sa fie retinuta forta de munca.
De aceea este necesara o politica clara si neechivoca in cadrul UE, pentru a asigura echilibrul fortei de munca din toate tarile dimprejur, nu doar al acelora cu nevoi remarcabile.
Balanta fortei de munca ceruta nu se refera numai la partea financiara, ci si la mentinerea unui program divizat de productie, care inseamna nu numai transferul muncitorilor din Romania in locurile in care munca este disponibila, dar si transferarea centrelor de productie acolo unde exista bazele fortei de munca.
In termeni fundamentali, in loc sa ducem muncitori acolo unde ei pot lucra, mai bine sa consimtim unde sa aducem oferte de munca aici, in Romania. Acest lucru poate fi realizat usor cu sprijinul Bruxelles-ului si al Strasbourgului.
La ambasada
Unul dintre inconvenientele pe care le-am gasit in aceasta saptamina ca fiind inacceptabil a fost atitudinea Ambasadei Britanice la Bucuresti in legatura cu romanii dispusi sa incerce sa obtina locuri de munca si vize catre Marea Britanie.
Am vizitat ambasada din strada Jules Michelet de trei ori si am fost martor la un intreg ansamblu de situatii inutile si, sincer, penibile, cind venea vorba despre a face fata aplicatiilor. Toti care au incercat sa obtina viza pentru Marea Britanie inteleg despre ce vorbesc!
Spre deosebire de alte ambasade, aceasta are un sistem unde este necesar sa stai la coada si sa-ti astepti rindul. Acest fapt, in mod normal, obliga aplicantii sa soseasca aici la orele diminetii, inainte ca ambasada sa-si inceapa activitatea.
In ceea ce priveste atitudinea ambasadei, este mai mult decit o aluzie a „ecoului colonialismului“. Am discutat cu multe persoane care au stat la coada, saptamina trecuta si cu ocazii anterioare, in noptile lungi de asteptare, pe orice vreme, de la minus zece grade pina la ploi torentiale.
Nu exista nici o facilitate din moment ce sint fortati sa petreaca noaptea dormind in masini sau pe bancile din parc, inconjurati de ciinii vagabonzi. Daca britanicii sint beneficiarii fortei de munca din Romania, ar trebui sa inteleaga ca presul de „Bun venit!“ trebuie pus de la ambasada.
In acest moment insa, el este acoperit de mizeria ciinilor si de un sistem injositor.
Dupa ce criterii se aleg „capsunarii“?
Spaniolii, spre exemplu, au cerut femei pentru cules de capsune, deoarece sint mai robuste si mai muncitoare decit barbatii. Dintre toate candidatele, spaniolii le-au eliminat din prima pe cele cu manichiura, pedichiura, rujate si coafate.
“Daca sint machiate, rujate si cu manichiura facuta, asa cum umbla femeile la oras, in mod sigur o astfel de femeie n-a muncit in viata ei in agricultura. Alegem femeile care au miini de om muncitor si sa nu fie grase”, ne-a declarat un angajator spaniol.
„Capsunar“ este, de regula, o femeie strasnica, de la tara (doar 5% dintre contracte au fost obtinute de barbati); peste 55% dintre ele au virsta cuprinsa intre 26 si 35 de ani, iar 30% - intre 36 si 45 de ani; majoritatea provin din sudul Munteniei si din Oltenia, foarte putine sint de loc din Moldova; au cistigat intre 750 si 1.100 de euro pe luna, bani pe care si i-au investit in
refacerea caselor, a apartamentelor si in cumpararea de electrocasnice. Multe dintre ele au fost rechemate, pentru doua-trei contracte sezoniere. (George Lacatus)
Portret
Bob Graham este un jurnalist freelancer care lucreaza pentru citeva ziare britanice. Prima oara a venit in Romania in decembrie 1989, iar saptamina trecuta a fost la cea de-a 50-a vizita in tara. In cei 16 ani de cind vine in Romania, a acoperit toate tipurile de subiecte, scriind despre orfani, ingrijirea copiilor, coruptie si crime.
Gustul amar al dulcetii de capsuni
Exista si o parte goala a paharului migratiei. Efectele negative ale migratiei vor fi tot mai evidente.
0
0
