Tarile balcanice ar putea deveni protagoniste pe piata mondiala a petrolului. Prin constructia uneia din cele trei conducte de petrol planificate, regiunea ar putea profita in sfarsit de pozitia sa geostrategica dintre Vestul insetat si Estul bogat in petrol.
Tranzitul petrolului din regiunea Marii Caspice prin Balcani catre Europa si Statele Unite este atat de important incat exista planuri care prevad constructia a trei conducte de petrol.
Cu toate acestea, expertii sunt de acord ca nu este loc decat pentru doi protagonisti. Acesta este mesajul unui summit recent organizat la Belgrad, la care au participat 150 de reprezentanti ai guvernelor si companiilor energetice din regiune, UE, SUA si Rusia, precum si ai unor institutii internationale precum IFC si Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Interesul fata de exploatarea conductelor din Balcani este global. Tarile din regiune ar obtine petrol mai ieftin si ar putea incasa impozite, taxe si alte comisioane, in timp ce tancurile petroliere care asteapta in prezent aproape 20 de zile pentru a trece prin stramtori ar ajunge in SUA cu tot atatea zile mai devreme.
Potrivit analistului Dejan Stojadinovi?, interesele rusesti sunt clare: reducerea dependentei de Turcia, care controleaza Stramtoarea Bosfor.
"Conductele balcanice si conductele de gaze naturale asociate ar putea fi de asemenea o oportunitate pentru Europa de a-si diminua dependenta de Rusia", a sugerat Sijka Pi?tolova, un analist energetic si redactor al paginii de Internet Energyobserver. Summitul de la Belgrad a fost organizat de Energyobserver si Miroljub Labus, care a demisionat recent din functia de vicepremier al Serbiei.
Planul pentru constructia conductei de 300 km care va lega portul bulgar Burgas de portul grecesc Aleksandropolis a fost aprobat in 1997. Cativa parteneri -- Hellenic Petroleum, Latsis Group si Prometheu gas din Grecia, Bulgargaz si Univerzalni terminali Burgas din Bulgaria si TNK-BP, Rosneft si Gazprom din Rusia -- au semnat acordul de investire in proiect. Moscova a cerut companiilor sa deschida aceste canale cat mai curand posibil.
Bulgaria lucreaza de asemenea la un alt proiect, o conducta situata la vest de Burgas, care trece prin Macedonia catre portul albanez Valona. Desi administratia de la Washington sprijina in principiu toate proiectele care pot asigura un acces mai bun la "aurul" caspic, aceasta conducta se dovedeste a fi cea mai interesanta.
Guvernul american a finantat un studiu de fezabilitate pentru o conducta de 900 km, iar AMBO Corporation a fost fondata in Statele Unite cu drepturi exclusive de a selectiona partenerii pentru implementarea proiectului de 1,24 miliarde de USD.
La scurt timp dupa summitul de la Belgrad, Ministerul macedonean al Economiei a indicat ca firmele care administreaza si exploateaza conducta vor "avea drepturi depline".
Tarile din nordul Balcanilor doresc si ele sa se implice in proiect. Romania, Serbia, Croatia, Slovenia si Italia incearca sa gaseasca un limbaj comun in privinta conductei paneuropene. Aceasta ar pleca din Constanta, ar trece prin rafinaria sarba de petrol din Pancevo, catre portul italian Trieste de la Marea Adriatica.
Desi acest proiect are avantaje enorme fata de altele -- o capacitate de cel putin doua ori mai mare, rafinarii si consumatori pe ruta sa, constructia partiala lansata deja si conexiunea "conducta-la-conducta" existenta cu o linie care trece Alpii prin Trieste -- este cu mult in urma celorlalte.
In aceasta cursa, care va da probabil roade la inceputul urmatorului deceniu, castigatorul ar putea lua totul.
