Analiza de piata: tendinte, retrospectiva

Chilipirul nu mai are cautare; dar ce vor cumpara romanii dupa intrarea in UE?

de     HotNews.ro
Luni, 5 iunie 2006, 0:00


Daca in anii '90 decizia de cumparare a unui produs depindea de pret, dupa 2003 tot mai multi prefera brandul. Ce, cum si de unde vor cumpara romanii dupa aderare; care sunt produsele care au inregistrat cele mai spectaculoase cresteri sau cele mai spectaculoase scaderi - sunt cateva dintre tendintele analizate de compania GFK, pe baza studiilor de piata din ultimii zece ani.

PROGNOZE

Ce, cum si de unde vor cumpara romanii, dupa intrarea in UE?

Preturi mai mici prin competitia dintre detailisti

Studiul GfK sintetizeaza: dupa integrarea in UE, comertul in tarile Eu-ropei Centrale si de Est isi continua tendintele, mai accelerat, dar fara socuri majore. Preturile continua sa scada, ca urmare a unei competitii tot mai acerbe intre detailisti.

Consumatorii devin tot mai puternici si pretentiosi, in relatia lor cu micii si marii comercianti! Odata cu presi-unea pe preturi, va exploda, in anii urmatori si intensitatea promotii-lor, iar in piata vor fi doar doua categorii de castigatori: produsele "Premium" si cele cu preturi foarte scazute.

Acesti castigatori mai pot fi numiti si Supravietuitori, deoarece produsele de mijloc aproape vor disparea, in aceste conditii.

In ultimii ani, romanii au inceput sa isi faca tot mai multe cumparaturi din marile magazine. Astfel, ponderea supermarketurilor, ca loc de unde ne aprovizionam, a crescut de la 2% la 16%, in detrimentul, mai ales, al pietelor si tarabelor, care au inregistrat cea mai mare scadere, ca loc obisnuit pentru cumparaturile romanilor: de la 19% la 5%, intre 1998 si 2005.

In aceeasi perioada, ponderea buticurilor a ramas aproape aceeasi, in preferintele romanilor, ca loc prioritar de unde sa isi faca aprovizionarea cu bunuri de consum, in jurul valorii de 43%.

Cum va arata comertul romanesc in 2010 si ce vor cumpara romanii

Europa Centrala si de Est se imparte in doua mari grupuri, din punctul de vedere al structurii comertului. Daca in tari deja integrate in Uniu-nea Europeana, ponderea comertului traditional este de numai 37%, in Cehia, sau de 42%, in Ungaria, in tari ca Ucraina sau Serbia si Muntenegru comertul traditional are o pondere de 85%.

In acelasi timp, ponderea totala a hypermarketurilor si supermarketurilor variaza in tarile integrate in UE, de la 35% in Polonia, la 46% in Cehia. In timp ce aceeasi pondere este de 12% in Rusia si 13% in Ucraina.

In tarile candidate la UE, Romania si Bulgaria, situatia este la mijloc: comert traditional - 71% in Romania, 79% in Bulgaria; Supermarketuri + Hypermarketuri - 20% in Romania si 17% in Bulgaria.

Scenariu - structura comertului (click pe imag. pentru zoom)

Pe baza unor comparatii si analize, GfK Romania schiteaza:

Un posibil scenariu pentru structura comertului din Romania in 2010


Aceasta prognoza indica o crestere masiva, de pana la 50%, a ponderii marilor lanturi de magazine, in preferintele romanilor. O alta con-statare, in tarile integrate recent in UE este ca, in topul vanzarilor, au avut loc cresteri aproape generalizate ale importantei marcilor proprii ("private label").

Comparatie tarile Europei Centrale si de Est (click pe imag. pentru zoom)

Privind totodata distributia bugetului familiei in Europa Centrala si de Est, constatam ca, in tara noastra, continua sa se mentina o pondere insemnata a cheltuielilor pentru mancare si bauturi, de 49% (in scade-re, totusi, de la 56%, in 2002 ), in timp ce la transporturi si comunica-tii, divertisment si cheltuieli personale, inregistram ponderi ale cheltu-ielilor vizibil sub cele din majoritatea tarilor integrate in UE.

Cinci tendinte post-integrare si implicatiile lor

Sintetizand principalele cinci tendinte ale pietei bunurilor de consum din tarile care s-au integrat in Uniunea Europeana, un studiu GfK releva:

1. Daca, pana la integrare, producatorii controlau ce si cum se vinde, retailerii (comerciantii) preiau de acum si in aceste tari controlul asupra pietei, la fel ca si in restul UE.
2. Are loc o extindere rapida a marilor retaileri (lanturile de mari magazine) pe tot teritoriul tarilor nou integrate.
3. Internationalizarea: cei mai importanti retaileri din aceste tari sunt jucatori globali pe piata.
4. Cumparatorii devin "moderni", sunt mai solicitanti si se diferentia-za in mai multe tipuri, decat pana acum: pretentiosi, influentabili, pragmatici, loiali, conservatori, stoici, economi.
5. Cumparatorii devin tot mai multumiti de conditiile in care isi fac cumparaturile, dar nu mai sunt "loiali" unui magazin/loc de cumparare.

Scaderi si cresteri spectaculoase ale cererii de diferite produse, in ultimii ani

GfK a creionat tabloul atitudinilor si comportamentului de cumparare al romanilor, pe baza studiilor de cercetare efectuate de-a lungul timpului.

Cum au evoluat cheltuielile pe produse de larg consum

Din 1998, cumpararea de produse de larg consum a avut, in tara noastra, niveluri anuale fluctuante. Aceasta, pana in 2002, cand astfel de cheltuieli au inceput sa creasca semnificativ si permanent.

Asemenea cresteri s-au inregistrat in 2003, cu 21% fata de 2002, cu 35% in 2004 si cu 69% in 2005 fata de anul de referinta, 2002.

  • Dintre cele mai bine vandute bunuri alimentare (mancare) in magazine, cresterea cea mai semnificativa au inregistrat-o iaurturile.

  • La cumpararea iaurturilor cu fructe s-a inregistrat chiar o cerere exploziva, cu pana la 985%, din 1998 in 2005.

  • Consumul de margarina a scazut insa cu 20%, in aceeasi perioada, iar ciocolata s-a vandut fara cresteri semnificative.

  • Cafeaua macinata a inregistrat o crestere a consumului de 39%, in 2001 fata de 1998 si apoi, o crestere de 64% in 2005, in acest timp inregistrandu-se si o modificare a ponderii cafelei preambalate, in preferintele cumparatorilor: de la (numai) 20% in 1998, la 46% in 2002, ramanand in continuare cu o pondere asemanatoare, in jurul a 45%.

  • In acest rastimp, cafeaua boabe a fost vanduta cu 36% mai putin, in 2001 fata de 1998, dupa care a inregistrat o tendinta ascendenta, astfel ca anul trecut consumul l-a depasit pe cel din 1998, cu 5%. Iar cafeaua instant (asa-numitul "ness"), la fel ca si cacaoa instant au suferit " pierderi" grele, pe "frontul" vanzarilor.

  • Consumul de bauturi racoritoare a inregistrat cresteri generalizate, sucurile necarbonatate confruntandu-se chiar cu o solicitare din ce in ce mai substantiala, cu pana la 292% mai mare in 2005, fata de 1998.

    94% cresteri in 2005 la apa minerala

  • Apa minerala a atins plusuri de 65%, in 2001 si 94%, in 2005, iar berea de (numai?) 14%, in 2001 si de 51% in 2005.

  • In ceea ce priveste produsele de curatenie si ingrijire personala, dupa unele scaderi, din 1998, pana in 2001, ulterior au avut loc cresteri, pana in 2005, mai importante la produsele universale de curatat - 141%, apoi la produsele pentru spalat vase - 35%, detergenti - 25%, pasta de dinti - 12% si sapun, numai 4% in volum, dar aceasta si din din cauza cresterii cererii pentru sapun lichid.

  • Revenind la detergenti, este interesant de remarcat ca a scazut ponderea din totalul cumpararilor, la detergentii in ambalaje sub 450 grame, de la 65% in 1998, pana la 27% in 2005 si aceasta in favoarea cumpararii de detergenti in ambalaje de peste 1,5 kilograme, in crestere de la 10% la 50%.

    Aceasta evolutie a corespuns cu cresterea vanzarilor de detergenti in marile magazine (Cash-and-Carry, Supermarketuri, Hypermarketuri si Discounteri), de la 11% in 1998, pana la 58% in 2005.

    RETROSPECTIVA

    Evolutia perceptiei si comportamentul romanilor fata de bunurile de consum - de la categorie la cultul marcii

    In perioada 1996-1999 abia incepea sa se faca simtita o "cultura a marcilor", iar discernamantul cumparatorului roman era, in general, redus. In acei ani, tendinta era sa se cumpere orice, uneori cu entuziasm si naivitate, iar pretul tinea loc de "imagine".

    Verbul caracteristic pentru cumparatorii romani ai acelei perioade era: A ECONOMISI, iar principiul corolar, dupa care se ghida majoritatea, era: "Cumpara mai des si cheltuie sume cat mai mici pe o sesiune de achizitii".

    2000-2002 a fost perioada in care romanii au inceput sa se familiarizeze cu ideea de marca. A inceput diversificarea in consum, au aparut "mofturi" care s-au metamorfozat treptat, dar rapid si sigur, in necesitati.

    Fata de piata bunurilor de consum, cumparatorul roman incepe sa manifeste interes, se emancipeaza, isi schimba, in general, comportamentul. Verbul caracteristic este acum: A DESCOPERI.

    Din 2003 si pana acum, in 2006, se dezvolta un adevarat cult al Marcii. Romanii descopera promotiile, are loc o diversificare si o stratificare a marcilor. Exigenta, securizare, accesorizare, pragmatism, devin cuvinte-cheie in comportamentul de cumparare al romanilor. Iar verbul caracteristic este, acum: A DOBANDI.

    De-a lungul acestor ultimi ani, cumparatorul roman a evoluat de la naivitate (in 1996), la disponibilitate (in 2000), stabilitate (in 2003) pana la (in 2006) exigenta si diversitate (solicitata, de produse), manifestand o certa loializare pe categorii si paliere de marci (premium, medium, accesibil).

    In mod cert anii urmatori vor aduce si o tot mai mare loializare pe marci ca atare - atat in segmentul bunurilor de larg consum, cat si in cel al serviciilor.

    Care va fi, in continuare, de acum, din 2006, caracteristica principala a cumparatorului roman? Conform studiilor recente ale GfK Romania, "verbul-cheie" este/va fi: a Castiga.

    Din acesta vor deriva: a Cheltui, a Administra si, poate, mai tarziu, a Investi.

    Cum vor reactiona ofertantii de produse la schimbarile din mintea Consumatorului?

    In analiza reactiilor posibile ale ofertantilor de produse, GfK Romania pleaca de la radiografierea dorintelor consumatorului. Inainte de toate, acesta isi doreste sa se simta bine (inteligent, bun, relaxat etc.), sa fie recompensat si sa fie valorizat. El considera umorul un element extrem de important capabil sa relaxeze, securizeze si sa creeze un ascendent de imagine mult dorit.

    Isi doreste un stil de viata occidental, dar la costuri romanesti. Pune pret pe siguranta (certitudine, stabilitate), pe speranta (perspectiva unui "mai bine") si pe confort, pentru el si familia sa. Si, nu in ultimul rand, isi pretuieste din ce in ce mai mult timpul dedicat propriei persoane.

    Pe baza acestor observatii, GfK anticipeaza ca ofertantii de bunuri de consum vor trebui sa se orienteze tot mai mult catre metodologii si abordari "neconventionale" (on-line, observatii "in-home", la locul de achizitie/consum si "simulari" etc.), catre forme de "parteneriat" cu consumatorul, catre oferirea si promovarea unor produse cu functiuni/beneficii combinate (rational si emotional) si prin consolidarea de branduri cu caracter afectiv.

    Puncte de reper importante privind tendintele de consum in ultimii ani:

  • 1998 a reprezentat primul varf important de consum, pentru perioada de dupa 1989, dar a fost urmat de o scadere ce s-a mentinut pana in 2002.
  • 2003 a fost primul an in care consumul a depasit nivelul de "record" stabilit in 1998.
  • 2003 si 2004 sunt anii marcati de cresterea exponentiala a creditelor imobiliare si de consum.
  • In 2004 are loc o "explozie" a industriei componentelor si accesoriilor IT, a asa-numitelor "gadgeturi".
  • In 2005 este consemnata o noua premiera post-decembrista: volumul convorbirilor pe mobil depaseste volumul convorbiri-lor pe telefonul fix.

    ------------------

    Compania GfK Romania este specializata in studii de piata: in 2005 a avut o cifra de afaceri de 2,4 milioane euro. Grupul GfK a avut anul trecut venituri de 935 milioane euro, fiind considerata numarul 5 in lume pe nisa de cercetare de piata.








  • Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


    621 vizualizari

    • 0 (0 voturi)    
      Interesant (Marţi, 6 iunie 2006, 9:35)

      Clempus Bogdan [anonim]

      Articol interesant
    • 0 (0 voturi)    
      Sa nu ne lasam manipulati (Marţi, 6 iunie 2006, 9:41)

      Blog Opinia Consumatorilor [anonim]

      Opinia Consumatorilor - http://opiniaconsumatorilor.blogspot.com

      Spune
      Da
      Scenariul recomandat de Opinia Consumatorilor este scenariul cu nr. 4:
      4. Cumparatorii devin "moderni", sunt mai solicitanti si se diferentiaza in mai multe tipuri, decat pana acum: pretentiosi, influentabili, pragmatici, loiali, conservatori, stoici, economi.
      - Dintre metodologiile si abordarile neconventionale mizam pe parteneriatul cu consumatorii

      Opinia Consumatorilor
      SPUNE NU

      - iaurturilor cu „fructe” (arome artificiale, E-uri, zahar);
      - margarinelor (acizi grasi nesanatosi);
      - Consumului de bauturi racoritoare nesanatoase care „a inregistrat cresteri generalizate” (zahar in exces, E-uri periculoase, arome artificiale);
      - "cultului a marcilor" - (Fereasca Dumnezeu de un asemenea „cult”! Incredere intr-o anumita marca, da, insa nu „cultul marcii”).
      - Observatiilor "in-home", la locul de achizitie/consum. (Asta ne mai lipsea - sa fim spionati cand ne facem cumparaturile. Putem fi chestionati, intrebati, solicitati sa participam la discutii comune cu producatorii s.a.m.d. Dar sa ne lasam spionati - e mult prea mult! )
      - Produselor cu functiuni/beneficii combinate (rational si emotional) si branduri cu caracter afectiv. (Lasati pe seama artei, a poeziei, a muzicii, a picturii, sa ne creeze si sa ne intretina emotii! Patrunderea comercialului cu bocancii interesului economic in domeniul afectiv este un viol, iar „emotiile” trezite de branduri au un caracter artificial ).

      Vezi si
      http://paginata.dsclex.ro/apcbotosani/
    • 0 (0 voturi)    
      Ce vom cumpara (Marţi, 6 iunie 2006, 15:51)

      Dintotdeauna [anonim]

      Vom cumpara,produse pentru lumea a treia.(pe romaneste se cheama laturi)
      Comparati spre exemplu un sapun Fa produs pentru Belgia cu un Fa produs pentru romani si veti vedea .Exemplele sunt multe ,aproape la toate produsele(nu mai vorbesc de detergenti).
    • 0 (0 voturi)    
      exact - lumea a treia (Miercuri, 7 iunie 2006, 7:31)

      rti [anonim]

      Toate "brandurile" vandute in Romania - mai ales detergenti si cosmetice - sunt facute in Polonia si sunt de tot %^&*(. Cu cateva exceptii: Nivea (facute TOATE in Germania, inclusiv anumite game pt Statele Unite, daca nu toate) si POATE Dove (facute in UK). Este socant cat de diferit e un sampon sau o crema cu acelasi ambalaj ca in Ro, cumparata din Franta sau SUA. E la fel de socant ca CEL MAI IEFTIN si absolut NON-brand detergent din State e de mii de ori mai bun ca cel mai scump din Ro (practic isi face treaba singur...). Asa ca brandul in Ro va creste numai pt ca romanii au fost mereu si sunt mereu morti dupa mofturi si chestii snoabe...

    Abonare la comentarii cu RSS

    ESRI

    Întâlniri on-line | #deladistanță

    Top 10 articole cele mai ...



    Hotnews
    Agenţii de ştiri
    Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



    powered by
    developed by