Desenele sint semnate de Edmond Baudoin. Asociatia „La moiti? pleine“ a facut posibila colaborarea Baudoin - Cartarescu, care se afla deja la episodul doi. Desenatorul francez a mai lucrat cu textele scriitorului roman, in cadrul proiectului „Nos Belles Etrangères“.
Atunci a facut desenele pentru un fragment din „Orbitor“, prezentate in cadrul Festivalului Tandem, cind Baudoin a fost in Romania si a lucrat cu artistii romani in cadrul unor workshop-uri de BD. Desi, initial, Cartarescu a primit cu rezerva propunerea, dupa ce a vazut citeva dintre lucrarile lui Baudoin a acceptat imediat.
Un cuplu perfect
Din punctul de vedere al francezului, ca sa faci banda desenata de calitate „trebuie intii sa ajungi la o imagine cu calitatile unei picturi, iar dupa aceea sa o «strici»“. Asta pentru ca, daca un cadru e prea bun, prea „cum trebuie“, el va captiva cititorul prin el insusi, asa cum o pictura trebuie sa o faca.
„Dar in banda desenata o imagine trebuie sa conduca la urmatoarea imagine, si asa mai departe. Ceea ce conteaza este calitatea povestii, nu un cadru perfect“, explica Baudoin.
Din acest punct de vedere, textele lui Cartarescu se mulau perfect pe stilul sau, ceea ce i-a determinat sa continue colaborarea cu un proiect mai amplu, cum este adaptarea romanului „Travesti“ la genul benzilor desenate.
De la „Orbitor“ la „Travesti“
Editura Humanitas a acceptat imediat propunerea celor de la Asociatia „Jumatatea plina“, coeditorii acestui roman si cei care au contextul pentru colaborarea celor doi artisti.
Acest proiect este o buna metoda de testare a pietei din Romania si, in acelasi timp, de a deschide pofta cititorilor romani de banda desenata clasica, cit si a celor de literatura, pentru romanele de banda desenata. S-a spus adesea ca banda desenata nu are succes la romani pentru ca artistii de aici copiaza marii desenatori.
Ca nu „branduiesc“, intr-un fel, spatiul romanesc, prin desenele lor, si ca se recunoaste stilul franco-belgian la nivel de scriitura. Romanul grafic facut dupa textul lui Cartarescu este o buna ocazie de a contrazice acest punct de vedere. Desi aceasta decizie nu este finala, s-a hotarit totusi ca lansarea sa aiba loc la tirgul de carte din Paris, din luna martie a anului viitor.
Baudoin este deja obisnuit sa lucreze cu textele autorului roman. Experienta pe care a dobindit-o facind ilustratii dupa „Orbitor. Aripa stinga“ l-a convins definitiv ca trebuie sa lucreze la un proiect de acest gen, mult mai amplu.
Patapievici e fan BD
Tocmai pentru ca este underground, fenomenul BD este considerat „cool“. Si isi ia cu putere avint pe piata romaneasca, mai ales in rindul tinerilor (care nu se prea dau in vint dupa caricaturi). Din pacate, romanul grafic, „noul val“ al BD-ului, nu a luat pe sus piata romaneasca.
Bestseller-ul „Sin City“ este cunoscut aici doar pentru film si putini stiu ca a avut la origine un astfel de roman. „In State, unde au aparut aceste «graphic novels», exista deja o traditie centenara de lectura a acestor benzi desenate pentru adulti.
In Romania, adultii care le-ar aprecia se numara pe degete, chiar daca ei se numesc Patapievici, Cioroianu, Mircea Mihaies, Ion Manolescu sau Paul Cernat“, regreta Dodo Nita, singurul istoric al benzilor desenate din Romania.
Cele mai de succes romane de acest gen sint „Maus“, de Art Spiegelman, o istorie a Holocaustului din perspectiva propriei sale familii, „Persepolis“, de Marjane Satrapi, o epopee a copilariei in Iran, in timpul schimbarii de regim, si „Journal“, de Fabrice Neaud, care este un jurnal intim al autorului in patru volume.
„Eroii copilariei“
Inca din anii ’70 se putea citi in Romania „Pif Gadget“, care sosea in mii de exemplare si era citita pe nerasuflate.
Cei care au depasit virsta de 22 de ani isi amintesc probabil de „Luminita“, „Arici Pogonici“, „Cutezatorii“ (pentru coperta a patra) si chiar „Soimii patriei“, care faceau deliciile dupa-amiezelor noastre lipsite de Cartoon Network, Fox Kids sau macar Radio Itsy Bitsy.
Istoria incepe in 1893
Dodo Nita este cu adevarat un pasionat al BD-urilor. Altfel nu ar fi scris peste 1.000 de articole pe aceasta tema, nu ar fi tradus din limba franceza benzi desenate de Andre Juillard sau Morris. Si nici nu ar mai fi publicat „Istoria benzii desenate in Romania“ sau „Dictionarul de benzi desenate din Romania“.
Istoria benzii desenate romanesti incepe „exact in anul 1893 cind, in revista «Amicul copiilor», a aparut prima BD desenata de un autor roman, C. Jiquidi“, explica el. Acum oamenii mari din Romania citesc benzi desenate in „Penthouse“, „Hard BD“, „Flacara“, „BIZ“ sau „Libertatea femeilor“.
Copiii si adolescentii fac mult mai usor rost de BD-uri straine, dar le devoreaza si pe cele autohtone editate de Egmond sau pe cele din „Lumea Copiilor“, „Doxi“, „Pici“, „Pipo“, „Spiderman“.
In plus, in ultima vreme a aparut o serie de BD in colectia „Clasicii literaturii“ editata de ALLFA, noua albume din seria „Garfield“ editate de RAO, doua albume din „Tintin“ la Editura MM Europe.
Top 10 autohton al benzilor desenate din toate timpurile
Desi a recunoscut ca ii este greu sa aleaga zece albume dintre cele 100 aparute in Romania intre 1925 si 2006, Dodo Nita s-a aventurat totusi la un top.
Seria „Haplea“, de Batzaria si Iorda
Seria „Mac si Cocofifi“, de Livia Rusz si Lucia Olteanu
„Tarzan“, de Nicu Russu, Ed. Stadion, 1974
„Titilica, baiat fara frica“, de Mircea Possa, Ed. Ion Creanga, 1974
“In lumea lui Harap Alb“, de Sandu Florea, Ed. Sport Turism, 1979
„Cowboy Dog“, de N. Nobilescu, Ed. E.V.&A., 1990
„Love story in Piata Universitatii“, de Valentin Tanase, Ed. Teora, 1992
„Bine ai venit, mama soacra!“, de Radu Marian, Ed. Dobrogea, 1998
„Alex e la Paris“, de Roman Tolici si Alex Ciubotariu, Ed. Libertes, 2002
„Cinci saptamini in balon“, de Vali Ivan, dupa Jules Verne, Ed. Egmond, 2005
Top 5 Universal
1. Jeff Smith: „Bone“ - amuzant, dramatic, istet, un amestec intre Mickey Mouse si Lord of the Rings
2. Art Spigelman: „Maus“ - documentarea unei istorii reale, despre Holocaust
3. Daniel Clowes: „Eightball“ - scrie despre viata din orasele mici din America, realist
4. Hugo Pratt: „Corto Maltese“ - unul dintre cei mai importanti eroi de BD, misterios
5. Marjane Strapi: „Persepolis“ - roman grafic.
