La inceputul anilor '90 despre fosta Securitate se vorbea numai de rau. Dupa 16 ani de la Revolutie, depinde din ce parte privesti.
Adrian Nastase are "meritul" relativizarii activitatii politiei politice, este cel care a lansat sintagma "securist bun", din proprie initiativa sau la sugestia unor colaboratori apropiati ca Ristea Priboi, blana de oaie sub care se ascund inca multi lupi ai Securitatii, informatori si ofiteri.
Liderul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, ne spune ca era unul dintre acestia si ca, la fel ca toti ceilalti securisti buni, si-a servit patria cu informatii despre spioni si tradatori.
Argumentul "securistului bun" ar fi putut beneficia de intelegerea celor mai multi romani, care n-au avut de-a face direct cu Securitatea. Bogatia, pe care se presupune ca Dan Voiculescu si-a cladit-o pe banii odioasei institutii, va fi insa o circumstanta agravanta la judecata publica a liderului conservator.
Un securist avut este mai detestabil decat unul simplu, rationament pe care il va lua in calcul probabil si Traian Basescu daca PC va mentine nominalizarea acestuia la functia de vicepremier, iar Calin Popescu-Tariceanu, in virtutea unor increngaturi de afaceri si a inversunarii sale de a ramane cu orice pret la putere, o va accepta.
In lipsa unei legi a lustratiei care i-ar interzice lui Voiculescu accesul la o demnitate, imoralitatea este in acest caz un motiv serios pentru a respinge o candidatura mortala pentru imaginea Aliantei. Mai puternic chiar decat amenintarea cu instabilitatea guvernamentala fluturata de Dan Voiculescu, ultimul sau instrument de santaj, poate si cel din urma pe scena politica.
Iesirea PC de la guvernare nu poate speria decat PNL, care a mizat prea mult pe echilibrul fragil al "micii antante" formate cu UDMR si conservatorii. Cu siguranta, PSD, promotor de dragul imaginii al curatirii interne de securisti si corupti, va intelege imposibilitatea mentinerii actualei formule guvernamentale in situatia in care verdictul CNSAS ii va fi defavorabil lui Voiculescu.
Pentru interesul national si binele public, fostul partid de guvernamant va consimti sa acorde sprijin parlamentar executivului pana la momentul aderarii la UE, probabil, cu conditia organizarii unor anticipate imediat dupa.
Colaborarea lui Dan Voiculescu cu fosta Securitate a fost dosita 16 ani in arhivele serviciilor secrete si ar fi ajuns atat de prafuita incat nu ar mai fi reprezentat interes public daca nu ar fi fost noua lege a CNSAS.
Ascuns de complicitatea fostei elite securisto-comuniste imediat dupa '90, tainuita intr-o lege imperfecta de slabiciunea demna de dispret a administratiei Constantinescu, mascata in 2000 sub stampila clasificat pentru siguranta nationala de reprezentantii serviciilor secrete si cei ai Colegiului Consiliului National pentru studierea arhivelor Securitatii, trecutul lui Dan Voiculescu iese la
lumina tocmai cand partidul acestuia se afla la putere. El ar putea fi primul personaj public de anvergura obligat sa se dea la o parte din cauza ororilor infaptuite in timpul regimului Ceausescu, si primul semn de sanatate al unei societati patologice, in care fosta Securitate a ajuns doar o problema de perspectiva.
Dan Voiculescu, asemenea lui Ion Iliescu sau Sorin Ovidiu Vantu, va fi poate curand doar studiu de caz pentru postcomunismul romanesc.
