In palatul lui Montezuma din Mexic, dineul de gala oferit in cinstea primirii de catre azteci a strainului razboinic cu fata palida, Fernand Cortez. La desert, pe masa aparura cupe de aur, din care iesea un abur usor si parfumat - era chocoatl, „bautura spumoasa”, aflata in mare favoare la azteci.

Cortez mai gustase aceasta bautura, dar de data asta a avut o surpriza placuta: „chocoatl” era servita cu adaos de zahar si dupa parerea lui era demna de maiestatea Sa regina Spaniei. De-atunci nicio doamna de la curtea madrilena nu-si incepea ziua fara o ceasca de chocoatl sau ciocolata, care s-a raspandit repede in toata Europa.

„Chocoatl”, in tara sa de origine, arbustul care producea semintele, a fost numit „arbore de ciocolata”. Celebrul botanist suedez carl von Linne a latinizat cuvantul in cacao, precedandu-l de grecescul Theobroma; de unde si numele oficial al plantei, Thobroma cacao, care poate fi tradus aproximativ prin „cacao, gustarea zeilor”.

Oamenii de stiinta au facut diverse cercetari privind continutul si influenta acestei noi plante (a semintelor), a licorii obtinute, asupra organismului omenesc. Theobromina stimuleaza foarte putin sistemul nervos central; in schimb, este un vasodilatator si un diuretic mai puternic decat cofeina.

Tensiunea arteriala nu scade sub efectul ei, nici cand este normala, nici cand este ridicata, totusi, daca bolnavii o consuma in mod sistematic, li se intampla mai rar sa aiba oscilatii periculoase, care trebuie, desigur, evitate.

Cacaoa, sub forma de bautura, este recomandata in cazul deficientelor cardiace, pentru ca mareste amplitudinea contractiilor inimii, totodata cacaoa compenseaza pierderile de potasiu.

In ceea ce priveste ciocolata, ea nu are aplicatii cu caracter medical, in afara poate, de domeniul medicinii sportive. Dar aceasta nu-i scuteste pe medici sa aiba de-a face cu acest produs, pentru ca el este, uneori, cauza unor stari alergice, mai ales la copii. Nu este recomandata nici mamelor care alapteaza, pentru a evita declansarea reactiilor alergice la sugari.

Oricat de mica ar fi actiunea excitanta a „theobrominei”, ea este suficienta, uneori, sa-i „dezlantuie” pe unii copii hiperactivi. Copiii indopati cu ciocolata au somnul agitat, pierd pofta de mancare si au digestia deficitara.

Desi hranitor, uleiul de cacao nu are gust bun, are insa, o compozitie interesanta: trigliceride fara acizi grasi. La temperatura camerei se prezinta in stare solida si trece in stare lichida imediat ce ajunge la temperatura corpului. De aceea, de secole, se fac din el supozitoare si mai este folosit la fabricarea rujului de buze.

Bautura de cacao (theobromina) nu este indicata la persoanele care au guta sau se foloseste moderat. In caz de calculi renali oxalici, se recomanda evitarea consumului ei, deoarece contine, intr-un procent destul de ridicat, acid oxalic. Nu se recomanda, bineinteles, nici in cazul alergiilor.