Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a respins vineri initiativa premierului si a ministrului Apararii de retragere a trupelor romanesti din Irak. Romania urmeaza sa mentina in continuare circa 600 de militari in Irak.

La doar o jumatate de ora de la debut, sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a fost intrerupta deoarece presedintele Basescu a constatat ca ministrul Apararii nu a venit la intalnire cu toate documentele necesare dezbaterii initiativei retragerii trupelor romane din Irak.

"Am constatat ca ministrul liberal al Apararii a venit la CSAT un document referitor la trupele romanesti din teatrele de operatiuni din Afganistan, Kosovo, iar in cazul Irakului figurau doar 20 de militari.

I-am cerut ca sa aduca un document conform legii, care trebuia sa arate fortele si mijloacele pe care Romania le pune la dispozitia Aliantei in anul 2007", a aratat Traian Basescu la sfirsitul sedintei CSAT.

Dupa ce ministrul Apararii s-a intors cu documentele necesare, sedinta a fost reluata.

Documentul privind angajamentul Romaniei pe teatrele de operatiuni militare, adus de Atanasiu, a fost prezentat si adoptat de catre membrii CSAT prin consens.

"El reflecta corect angajamentele asumate de Romania cind a devenit membru NATO conform carora, pana la 1 ianuarie 2007, trebuie sa aiba un anumit potential de punere la dispozitie a fortelor terestre, aeriene si navale in eventuale operatiuni unde Alianta hotaraste sa intervina", a mai spus Basescu.

La punctul doi al sedintei CSAT a fost discutat documentul prezentat joi de liberali, prin care se cerea retragerea tarii noastre din Irak.

"Documentul viza retragerea trupelor din Afganistan, Bosnia, Kosovo si cerea reducerea participarii in Irak la 20 de militari in Irak, pentru instruirea trupelor locale", a spus Traian Basescu.

Documentul a fost respins, singurii care au votat pentru fiind tocmai initiatorii: premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul Apararii, Teodor Atanasiu.

Basescu a aratat ca negocierile privind prezenta in Irak au inceput in martie 2006, in baza unui mandat semnat de ministrul Apararii pentru echipa de negociere a Statului Major General.

"In acest mandat, se vorbeste de reconfigurarea fortelor, si nu de retragerea fortelor", a explicat Basescu.

El a amintit ca ultima etapa a acestor negocieri a avut loc la Londra, in 23 iunie, Romania angajandu-se sa mentina in Irak 628 de militari, ceea ce inseamna retragerea unui detasament de geniu si a doua grupe de politie militara.

"Pe 6 iulie a ramas sa fie solutionata, la Londra, asigurarea partii logistice a stationarii celor 628 de militari. Logistica urmeaza sa o asigure ori o brigada britanica, ori una din SUA", a anuntat Basescu.

Seful statului a spus ca, in contextul existentei acestui mandat si a unui acord intre partile romana - italiana - britanica privind dimensiunea trupelor romanesti in Irak, propunerea de retragere este greu justificabila si nu creaza decat impresia unei lipse de coerenta in politica externa si in cea militara.

Presedintele Romaniei a mai spus ca, in momentul de fata, toata diplomatia romaneasca este angajata in a da semnalul seriozitatii liniei de politica externa romanesti. “Sigur, ne va lua o perioada pana cand vom reusi sa scoatem aceasta dificultate, aceasta perioada de explicatii pe care trebuie sa le dam”, a afirmat seful statului.

Presedintele Basescu a aratat ca s-a creat confuzia nefericita ca anuntul retragerii din Irak a fost facut de liderul PNL si un vicepresedinte liberal, “intamplator” unul detinand functia de prim ministru, celalalt de ministru al Apararii.

“Cu totul altceva era daca, spre exemplu, un alt domn din PNL, care nu detine functii de decizie, lansa acest subiect in dezbatere. Si as fi salutat dezbaterea, as fi contribuit la ea, cum de altfel o sa si contribui, cu pareri pro si contra, cu argumente pro si contra”, a precizat Presedintele.

In context, seful statului a explicat ca a fost foarte greu sa le explice partenerilor straini “ca acele declaratii s-au produs in sediul PNL-ului si ca nu trebuie sa fie confundat presedintele PNL cu primul ministru al Romaniei”.

In acest sens, presedintele Basescu a spus ca le-a sugerat primului ministru si ministrului Apararii, sa evite, pe viitor, crearea unor asemenea confuzii, utilizand, daca este posibil, alti vectori de sustinere a pozitiei PNL.

Intrebat daca a cerut demisia ministrului Apararii, presedintele Romaniei a aratat ca nu a facut o astfel de solicitare, obiectivul sau, in sedinta CSAT, fiind acela de a obtine mentinerea liniilor de politica externa.

“Pe acest lucru mi-am concentrat efortul si nu pe o cerere de revocare, mai ales ca aceste analize trebuie sa se faca la nivelul Guvernului”, a spus seful statului.

De asemenea, Presedintele a subliniat faptul ca este binevenita o dezbatere pe tema prezentei romanesti in Irak, insa “o abordare de la nivelul guvernamental, fara o decizie institutionala a Romaniei, este o eroare politica”.

Ce ar fi putut face CSAT

Conform Legii 415 din 2002, privind organizarea si functionarea CSAT, subiectul ce urmeaza sa fie dezbatut trebuie inscris pe ordinea de zi. Apoi, propunerea de retragerea a soldatilor trebuie sa fie luata in discutie de CSAT.

Pentru a intra pe ordinea de zi a Consiliului, cererea de retragere a trupelor romanesti din Irak a Ministerului Apararii are nevoie de avizul primului ministru, potrivit art. 7 din Legea nr. 415/ 2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

CSAT poate lua o decizie daca sunt prezenti la sedinta cel putin doua treimi din numarul membrilor sai iar hotararile se adopta prin consens intre membrii sai.

Membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sunt: ministrul apararii nationale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justitiei, ministrul industriei si resurselor, ministrul finantelor publice, directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul Serviciului de Informatii Externe, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala.

Daca CSAT adopta hotararea de retragere a soldatilor romani din Irak, presedintele Traian Basescu prezinta Parlamentului documentele pentru aprobare.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a explicat, joi, intr-o conferinta de presa organizata dupa Biroul permanent al PNL, ca decizia retragerii trupelor din Irak a fost luata dupa o analiza atenta a situatiei, avand in vedere pierderile ingrijoratoare de vieti omenesti in randul celor care participa la misiuni in strainatate.

De asemenea, primul ministru a spus a fost luata in calcul tendinta tarilor UE de a se retrage din Irak, mentionand recenta decizie a Italiei, sub comanda careia se aflau soldatii romani in Irak.

“Aceasta decizie se inscrie intr-o tendinta clara la nivelul UE. In momentul de fata in Irak singurele doua tari care mai au participare sunt Polonia si Romania. Inclusiv americanii doresc o retragere din Irak”, a spus Tariceanu.

Presedintele Traian Basescu a calificat declaratiile facure joi dimineata de premier si de ministrul Apararii Nationale drept un "atentat grosolan la interesul national". El spune ca solicitarea trimisa de MApN de retragere a trupelor din Irak este una ilegala, deparece, conform legii, doar premierul are acest drept.

Basescu a subliniat insa ca presedintele tarii este singura persoana care dispune deplasarea de trupe armate, pozitia CSAT fiind una consultativa.

De asemenea, presedintele a declarat ca trupele romanesti din Irak se afla sub mandat ONU. "Probabil le joaca feste memoria. Ar fi trebuit sa se ducomenteze mai mult, trupele romanesti in Irak sunt sub mandat ONU. Trupele britanice si americane cind au invadat Irakul nu aveau mandate ONU. Romania nu a trimis trupe in Irak decit cind a existat mandate ONU. Singurele trupe de ocupatie sunt cele britanice si cele americane."