Autoritatile de la Sofia ignora, din cauza limitelor legii, vastele colectii de antichitati ce au intrat ilegal in colectii particulare. Bulgaria este una dintre cele mai bogate tari europene in ce priveste mostenirile arheologice. In fiecare an, sapaturile scot la iveala ramasite ale civilizatiilor elenistica, traca, romana sau bizantina.

Dupa prabusirea regimului comunist din Bulgaria, colectionarii de arta particulari au strans comori inestimabile care, conform legii, ar fi trebuit sa devina automat proprietate a statului.

Uniunea Europeana exercita in prezent presiuni pentru ca sistemul legislativ sa devina mai restrictiv in acest sens, insa colectionarii de arta sunt aproape de momentul in care isi vor putea adjudeca, pentru totdeauna, aceste obiecte de patrimoniu.

Presedintele Bulgariei, Georgi Parvanov a propus recent un ordin de amnistiere „pentru a se trage in fine o linie” in aceasta chestiune.

Criticii acestei propuneri spun ca, totusi, daca acest ordin va fi adoptat, statul isi va abandona de fapt propriile cereri de redobandire a unei importante parti din mostenirea culturala si istorica a tarii si ii va rasplati pe cei care au comis delicte in dauna interesului public.

Bulgaria este una dintre cele mai bogate tari europene in ceea ce priveste mostenirile arheologice. In fiecare an, sapaturile scot la iveala ramasite ale civilizatiilor elenistica, traca, romana sau bizantina.

Bozhidar Dimitrov, directorul Muzeului de Istorie din Sofia, spune ca peste 500 de morminte tracice au fost descoperite doar in ultimul an.

Insa estimarile arata ca numarul comorilor arheologice inca ingropate in solul Bulgariei este mult mai mare, doar 15.000 din circa 60.000 de morminte tracice fiind explorate in acest moment, arata Dimitrov.

Dupa prabusirea regimului comunist, cautatorii de comori au avut cale libera in aceasta „afacere” prospera. Colectionarii privati au facut averi, uneori cumparand obiecte gasite in urma unor sapaturi ilegale.

Potrivit Constitutiei adoptata in 1991, toate obiectele si monumentele cu valoare istorica descoperite pe teritoriul bulgar se declara proprietate a statului.

Insa, legea a fost ignorata in ultimii 15 ani, din cauza slabului control al politiei, ce nu a reusit sa impiedice sapaturile cautatorilor de comori dar si jafurile muzeelor. Insa vina este si a sistemului juridic care a pus foarte rar sub acuzare pe toti colectionarii sau comerciantii ilegali de arta.

Ultimul caz important instrumentat impotriva unui cautator de comori dateaza din anul 1986, insa sentinta cu inchisoarea emisa atunci de catre judecator nu a fost pusa in aplicare.

Katya Metodieva, avocat la organizatia Centrul de Analiza a Dreptului European din Sofia, spune ca este curios faptul ca niciun colectionar privat nu a fost anchetat, desi niciunul dintre ei nu are licenta de colectionar.

„Licentierea colectiilor private este responsabilitatea Ministerului Culturii,” spune Metodieva. „Insa, pana in prezent nu a fost emisa nicio licenta.”

Serviciul National de Investigatii, care se ocupa de cele mai importante infractiuni si delicte din Bulgaria, ancheteaza, in prezent, aproximativ 500 de cautatori de comori, comercianti sau intermediari.

Niciun colectionar nu se afla insa, in atentia Serviciului, desi acestia dau ordinele si ei sunt beneficiarii principali.

„Se obtin peste 600 de milioane de euro anual din acest comert ilegal, similar cu profiturile din traficul de droguri,” spune Roumen Vassiliev, reprezentant al Serviciul National de Investigatii.

Intre timp, ramane neclar modul in care unii dintre cei mai bogati oameni de afaceri au strans colectii de antichitati.

Printre detinatorii unor mari colectii private de antichitati se numara si Vassil Bozhkov, proprietarul NOVE Holding, un consortiu de companii din diverse domenii precum turism, sport, asigurari, jocuri de noroc si Dimitar Ivanov, fost sef al securitatii statului in perioada comunismului, acum proprietar al cotidianului „Zemya”.

La preluarea mandatului, acum trei luni, noul procuror sef, Boris Velchev a promis sa investigheze colectiile acestor persoane.

Velchev, colectionar de monede antice, a fost citat in presa spunand ca nu crede ca vreunul dintre colectionari ar putea dovedi originea acestor obiecte.

Totusi, de atunci, nu a avut loc nicio actiune sau ancheta.

Presa locala l-a citat in repetate randuri pe Bozhkov care a negat ca ar exista vreo ilegalitate in ceea ce priveste colectia sa. Intr-un interviu pentru Balkan Insight, Ivanov a refuzat sa comenteze legalitatea colectiei sale.

Ivanov a declarat ca il bucura initiativa lui Velchev. Ar fi „o ocazie pentru colectionarii privati sa arate ca nu sunt hoti de comori nationale,” a afirmat acesta.

Bozhkov a adaugat ca legislatia curenta pe marginea colectiilor este invechita, fiind adoptata in 1960.

„Situatia s-a schimbat gradual, astfel ca aplicabilitatea [legii] si interpretarea sunt imposibile in prezent,” a declarat acesta.

Cativa colectionari privati au semnat acorduri cu diverse muzee pentru a-si expune colectiile, lucru care va face ca provenienta acestora sa nu fie niciodata analizata.

Promisiunea unei amnistii ameninta acum sa opreasca intentiile, oricat de fragile, de investigare a colectiilor.

Presedintele Parvanov a propus introducerea aceste amnistii acum doi ani, spunand ca este mai „realista” decat incercarea de a pedepsi colectionarii care au incalcat legea.

Opozitia de centru-dreapta a acuzat guvernul ca incearca sa introduca aceasta amnistie in cadrul unui proiect de lege a mostenirii culturale, pregatit de ministrul socialist al Culturii, Stefan Danailov.

Atanas Atanasov, parlamentar din partea Democratilor pentru o Bulgarie Libera, DSB, a afirmat ca Ministerul intentioneaza sa ii scuteasca pe colectionari de responsabilitatea justificarii comorilor pe care le detin.

Kina Andreeva, un alt deputat DSB, a fost de aceeasi parere. „Cum putem vorbi despre o conduita europeana in cadrul institutiilor noastre, din moment ce presedintele Parvanov sugereaza amnistierea tuturor colectiilor private dobandite in mod ilegal?” intreaba deputatul.

Scriitorul Hristo Kalchev, ale carui carti au ca subiect in principal crimele mafiote, a condamnat aceasta propunere. El a afirmat ca presedintele actioneaza ca si cum ar fi „purtatorul de cuvant al lui Bozhkov”.

Totusi, in afara de acest scriitor si alti cativa deputati din opozitie, foarte putini mai contesta ideea unei amnistieri.

Multi experti in cultura sustin aceasta propunere. Printre acestia se numara doi directori ale celor mai importante institutii de resort, Muzeul de Istorie si Muzeul de Arheologie al Academiei de Stiinte Bulgare.

Sustinatorii amnistiei spun ca aceasta e o solutie mai realista decat confiscarea, in timp ce unii pretind ca acesti colectionari au indeplinit o sarcina patriotica asigurandu-se ca antichitatile nu se pierd sau nu sunt vandute in afara tarii.

Bozhidar Dimitrov, directorul Muzeului de Istorie, spune: „Multumita acestor oameni, numeroase artefacte pretioase au ramas in Bulgaria.”

Desigur, acest lucru este intocmai pe placul colectionarilor. Bozhkov a declarat pentru BBC ca nu ii este rusine sa „salveze cateva antichitati,” adaugand cu modestie: „Nu va puteti astepta ca eu sa rezolv singur problema protejarii mostenirii culturale si istorice a Bulgariei!”

Declaratiile lui Ivanov sunt asemanatoare. „Tot ce am colectionat, cumparat, primit, a fost salvat doar in numele culturii noastre,” a declarat acesta de curand. „Totul a fost restaurat, conservat, catalogat si expus in muzeele nationale.”

Valentina Gencheva, numismat si consilier pe probleme de cultura al parlamentarului Evgenia Zhivkova, stranepoata a sefului comunist al Bulgariei, Todor Zhivkov, a declarat ca este un lucru firesc - si binevenit - in toate tarile dezvoltate sa detii mari colectii private.

Gencheva spune ca acesti mari colectionari locali au dat sansa tarilor cu puteri reduse sa isi pastreze obiectele de cultura pe care muzeele nu si-au permis sa le cumpere sau sa le pastreze.

Profesorul Nikolay Ovcharov, arheolog proeminent este de aceeasi parere. „Alcatuirea unor de colectii private este intotdeauna ilegala la inceput,” a spus acesta, sugerand ca acesta este un fenomen international pe care Bulgaria nu l-ar putea impiedica.

Evgeni Sachev, fost director al Centrului National al Muzeelor si Galeriilor, in cadrul Ministerului Culturii, are propria sa explicatie pentru modul in care multe dintre comorile nationale au devenit asa de repede proprietate privata.

„Lipsa unei strategii la nivel national de conservare a mostenirii culturale si lipsa unor experti credibili in domeniu sunt doua dintre principalele probleme,” a declarat acesta.

Nu toti expertii in patrimoniu cultural si istoric sunt dispusi sa ii binecuvinteze pe marii afaceristi bulgari pentru a fi obtinut atat de multe comori.

Bissera Josifova, expert in arta, spune ca interesele corporatiste opereaza in mod clar contrar legilor tarii in ceea ce priveste obiectele de patrimoniu. Josifova a indemnat procuratura sa isi foloseasca atributiile pentru a investiga temeinic marile colectii ale oamenilor de afaceri. Totusi, avand in vedere lipsa totala de actiune din partea autoritatilor, aceasta ar putea fi o cauza pierduta.