Din cand in cand, Romania reala are prostul obicei de a exploda prin canavaua vopsita a falselor prioritati si a dezbaterilor de conjunctura cu care vor sa ne tina ocupati oamenii politici.

Este Romania in care tinerii se obisnuiesc cu necinstea inainte de majorat (ce altceva poate fi vanzarea-cumpararea subiectelor la examene?); indolenta functionarilor de stat este un fapt de viata unanim acceptat (vezi incidentul de la Testele nationale); nepasarea unor cadre medicale naste monstri, cum s-a vazut din reportajul TVR despre boschetarul gonit de la un spital la altul; iar politia

nu este capabila sa asigure siguranta cetateanului nici pe carosabil, nici pe trotuar.

In aceasta Romanie reala, autoritatea institutiilor statului este o gluma, iar Ministerul Educatiei a devenit batjocura targului. Insistam asupra lui pentru ca este sezon de examene si i se vede mai bine goliciunea, nu pentru ca ar fi singurul minister demn de atentie sau pentru ca actuala echipa de conducere ar fi mai putin performanta decat cele care au precedat-o.

Nici ea insa nu a pornit la drum cu un program coerent de combatere a dezordinii, coruptiei si faradelegii din sistem. Nici predecesorul lui Mihail Hardau, distinsul universitar Mircea Miclea, nu a facut nimic pentru a opri evolutia cancerului care macina invatamantul romanesc, cum nu au facut nici PSD-istii Alexandru Athanasiu si Ecaterina Andronescu.

Ministrul Hardau a mostenit un sistem atat de minat de coruptie de sus pana jos incat nici nu se stie daca mai poate fi salvat. Ca sa ajunga sa fie vandute la coltul strazii, subiectele la Bacalaureat au plecat de undeva din SNEE si au parcurs o intreaga filiera, de la functionari de stat pana la elevi.

Sistemul nu s-a creat anul acesta; el s-a consolidat in timp si a devenit chiar indragit de "tineretul progresist".

Drept marturie stau reactiile furibunde ale elevilor fata de ziaristii care au demascat coruptia si debandada din sistem. Sa nu ni se spuna ca sunt cazuri izolate, pentru ca stim bine ca este vorba despre un mod de viata.

Semnalul cutremurator pe care-l trimit aceste reactii este ca tinerii se obisnuiesc de mici cu coruptia, ca valorile morale si profesionale s-au prabusit, iar singurul lucru care-i mai intereseaza este "sa se descurce in viata". Cei care nu gandesc asa si nu cumpara subiectele la examene fug pe capete in mult hulita America. Noi ramanem cu toti ceilalti.

Nu este de mirare ca ministrul educatiei este depasit de situatie. Chiar daca, asa cum anunta, va demite toata conducerea SNEE, nu avem nicio garantie ca va gasi inlocuitori integri pentru actualii membri.

Responsabilitatea politicienilor pentru actuala situatie din invatamant si din intreaga societate romaneasca este imensa. Vom observa cu usurinta ca niciun guvern postdecembrist nu a atacat frontal problema coruptiei de sistem. Nici actualul guvern nu a avut acest curaj.

Chiar daca ministrii nu sunt corupti (nu avem deocamdata niciun indiciu in acest sens), ei sunt lipsiti de curaj.

Lasa lucrurile sa mearga in virtutea inertiei, cu exceptia ministrului justitiei, iar cand vine vorba despre combaterea coruptiei este nevoie de un desant de la Cotroceni ca sa se aprobe legea privind infiintarea Agentiei de Integritate sau de medieri la nivel inalt ca sa nu fie compromisa activitatea DNA.

Ne lipseste, evident, o clasa politica responsabila si curajoasa, dotata cu vointa necesara pentru a transforma Romania dintr-o periferie balcanica intr-o democratie liberala autentica si prospera. Ne lipseste o societate civila puternica, independenta de interesele politice, care sa reprezinte cu adevarat interesele societatii.

Pe cale de consecinta, lipseste si dezbaterea publica relevanta, pe temele esentiale pentru cetatean.

Ne pierdem vremea prin talk-show-uri monitorizand "conflictul dintre palate" in loc sa examinam programatic educatia, sanatatea, justitia, coruptia, economia sau agricultura.

Nu este de mirare ca publicul, intotdeauna mai inteligent decat cred manipulatorii sai, a dat un verdict usturator si presei, pe care o considera, potrivit ultimului barometru de opinie, aservita intereselor politice si de afaceri. N-o fi Moromete intelectual, cum au crezut unii candidati la Bacalaureat, dar nici nu poate fi prostit asa de usor. Ma intreb doar daca oamenii politici vor intelege vreodata acest lucru.