In exclusivitate pentru EurActiv.ro, ambasadorul Finlandei la Bucuresti, E.S Tapio Kalevi Saarela, discuta, despre importanta presedintiei finlandeze in contextul ultimei sute de metri ce ne desparte de preconizata data a aderarii, dar si despre problemele Uniunii Europene, probleme ce deja ar trebui fi considerate ca fiind si ale noastre.
Pentru Romania, preluarea de catre Finlanda a presedintiei Uniunii Europene, in a doua jumatate a anului 2006, incheie un ciclu istoric. In anul 1999, Uniunea Europeana, cu Finlanda aflata la postul de comanda rotativ, invita tara noastra la inceperea negocierilor de aderare.
In decembrie 2006, dupa mai bine de sase ani de eforturi rasplatite prin incheierea negocierilor de aderare si, mai recent, prin stegulete, Romania spera sa primeasca, la Consiliul European, confirmarea datei aderarii pe care Comisia Europeana o va recomanda in septembrie.
EurActiv.ro: Domnule ambasador, nu va ascundem ca voci importante din spectrul politic romanesc sustin ca Finlanda a fost intotdeauna un partener corect, dar aspru, pentru Romania si ca acest lucru este de natura sa ne ingrijoreze in acest moment, premergator verdictului final in privinta aderarii la 1 ianuarie 2007. Cum comentati?
Tapio Kalevi Saarela: Am fost intotdeauna obiectivi, indiferent ca este vorba despre Romania, Bulgaria sau oricare alta tara in curs de aderare la Uniunea Europeana. Emotiile nu isi au rostul. Romania trebuie sa indeplineasca niste angajamente concrete, iar Comisia Europeana va aprecia in luna septembrie daca aceste angajamente au fost indeplinite. Finlanda va lua in considerare pozitia Comisiei.
EurActiv.ro: Una dintre prioritatile anuntate la inaugurarea presedintiei finlandeze a Uniunii Europene este "atingerea unui nou consens in ceea ce priveste extinderea". De ce este nevoie de un nou consens si ce inseamna concret un asemenea nou consens ?
Tapio Kalevi Saarela: In Uniunea Europeana, discutiile aprinse pe tema capacitatii de absorbtie a noi membri sunt la ordinea zilei. Cateva state insista in directia filtrarii mai atente a potentialilor candidati, altele sunt chiar mai radicale.
Pe perioada celor sase luni ale presedintiei finlendeze, vom organiza dezbateri pe aceasta tema, dezbateri ce vor culmina cu Consiliul European din decembrie, unde speram obtinerea unui consens intre statele membre. In ceea ce ne priveste, guvernul finlandez nu este adeptul modificarii criteriilor aderarii. Suntem de parere ca este necesar ca acestea sa ramana neschimbate.
EurActiv.ro: Va referiti la setul de criterii impus Romaniei si Bulgariei, oricum mai dure decat cele impuse celorlalte zece state foste comuniste care au aderat la 1 mai 2004?
Tapio Kalevi Saarela: Exact.
EurActiv.ro: In opinia dumneavoastra, romanii ar trebui sa fie preocupati de problemele Uniunii Europene, sau ar trebui sa faca abstractie de acestea si sa isi vada de treburile lor?
Interviu integral in EurActiv.ro
