Aparut recent la Humanitas, volumul Chipuri ale raului in lumea de astazi reda in forma scrisa dialogul purtat de Mario Vargas Llosa si Gabriel Liiceanu cu prilejul conferintei Microsoft, pe tema "Chipuri ale raului in lumea de astazi".

"Un mare roman, un poem valoros, o simfonie de Mahler, o opera de Verdi sunt utopii realizate, unde totul este frumos, unde chiar frumosul si raul sunt frumoase. Si totul e perfect."

  • Caietele timpului, de Alexandru Dragomir

    Vreme de aproape 50 de ani, Alexandru Dragomir si-a asternut in citeva caiete gandurile sale cu privire la timp si la trecerea lui. Fara dorinta de a scrie o carte despre "problema" timpului, fara a discuta cu nimeni despre notele sale, fara a urmari altceva decat descrierea fenomenului timp in t! oate aspectele sale.

    O intrebare revine constant in toate aceste note, dar una careia Dragomir nu se grabeste sa-i dea un raspuns: cum putem gandi timpul ca timp, in caracterul sau de trecere si de curgere primordiala -- caracter care, el abia, face cu putinta timpul ca permanenta si schimbare si, in plan cotidian, ca triada trecut-prezent-viitor? Trebuie asadar mutat accentul de pe trecerea lucrurilor pe trecerea

    timpului insusi si deci pe intrebarea sensului acestui genitiv originar. Timpul trece sau el este trecerea? Astfel, intrebarea lui Dragomir vizeaza in cele din urma insusi raportul timpului cu existenta.


  • Operele II, de Plotin

    Al doilea volum al operei lui Plotin cuprinde 16 tratate ale filozofului elin, prezentate, ca si in primul volum, potrivit optiunii traducatorului, in ordine cronologica. Ele reprezinta una dintre cele mai importante contributii la intelegerea destinului filozofiei platoniciene in gandirea g! reaca.

    De fapt, asa cum arata Andrei Cornea in studiul dedicat filozofiei plotiniene, pozitia lui Plotin reflectata in aceste tratate este de mare relevanta pentru intreaga filozofie moderna, confruntata, de la Descartes, Leibniz si Kant incoace, cu problema limitelor metafizicii.

    Iar argumentele studiului, preluate din reflectia contemporana asupra raporturilor dintre stiinta si filozofie, resping deopotriva grabita incriminare a stiintei de azi pentru o pretinsa lipsa de inclinatie catre metafizica.


  • Pe culmele disperarii, de Cioran

    "Daca as putea, as aduce intreaga lume in agonie, pentru a realiza o purificare din radacini a vietii; as pune flacari arzatoare si insinuante la aceste radacini, nu pentru a le distruge, ci pentru a le da alta seva si alta caldura. Focul pe care l-as pune eu acestei lumi n-ar aduce ruine, ci o transfigurare cosmica, esentiala." ()ioran


  • Lacrimi si sfinti, de Cioran
    seria Cioran

    "Incercat-am sa inteleg de unde vin lacrimile si m-am oprit la sfinti. Sa fie ei responsabili de stralucirea lor amara? Cine ar sti? Se pare insa ca lacrimile sunt urmele lor; dar fara ei nu stiam ca plangem din regretul paradisului. As vrea sa vad o singura l! acrima inghitita de pamant... Toate apuca, pe cai necunoscute noua, in sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfintii n-au facut altceva decat sa le reabiliteze." (Cioran)


  • Schimbarea la fata a Romaniei, de Cioran
    seria Cioran

    "Am scris aceste divagatii in 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune si orgoliu. Din tot ce am publicat in romaneste si frantuzeste, acest text este poate cel mai pasionat si in acelasi timp imi este cel mai strain! ."
    (Cioran)


  • De doua mii de ani..., de Mihail Sebastian

    "E un mic cataclism, venit poate la timp, caci nu e rau sa-ti clatini din cand in cand locul tau in lume si sa-l scoti cu de-a sila din plasa deprinderilor. [...] O asemenea intamplare a fost cazul De doua mii de ani.

    El a scos la lumina aversiuni ce mocneau de mult in umbra, lovituri si atacuri sufocate sub un rest de indoiala, strigate si gesturi ce ! asteptau confuze dincolo de prea vechi, prea lenese, prea false obisnuinte." (Mihail Sebastian)


  • Cum am devenit huligan, de Mihail Sebastian

    In prelungirea romanului De doua mii de ani, Sebastian marturiseste in aceasta carte despre atmosfera incinsa in care se discuta si se traia in perioada interbelica antisemitismul.

    Poate cea mai interesanta parte a cartii este raspunsul dat de Mihail Sebastian lui Nae Ionescu, autorul prefetei romanului sau, raspuns la fel de rece si precis logic ! ca si prefata, dar si foarte atent la schimbarea punctului de vedere al maestrului, dintr-unul mai degraba filosemit intr-unul mai curand antisemit, un raspuns ce reliefeaza "actul voluntar de nedreptate si refuzul de a intelege" al lui Nae Ionescu.
    O lectura obligatorie pentru intelegerea asa-zisei probleme a minoritatilor in general si a minoritatii evreilor in special.