De mai multi ani, o realitate se contureaza tot mai precis in economia romaneasca: dupa Bucuresti, municipiul de malul marii devine cea mai importanta zona economica si de dezvoltare a Romaniei.

Este un fenomen perfect normal, orasele-porturi fiind printre cei mai puternici poli comerciali si financiari, chiar daca nu concentreaza si puterea administrativa a tarii in care se afla: cand spui Olanda, te gandesti in primul rand la Amsterdam, iar Hamburg este cel mai bogat land federal al Germaniei.

In planul dezvoltarii imobiliare constantene, una din cele mai autorizate voci din tara emite chiar o opinie transanta: “Experienta noastra in Constanta a inceput inca din anul 2001, avem deja cinci ani in zona cu strategii concrete de dezvoltare, iar faptul ca suntem prezenti cu proiecte si in alte orase mari ale tarii ne da posibilitatea unei comparatii directe.

De aceea pot spune cu satisfactie ca, dupa Bucuresti, Constanta este numarul unu", spune Dan Ioan Popp, presedintele companiei IMPACT SA, cunoscut dezvoltator imobiliar.

Se naste astfel o serie de intrebari justificate: „Oare Constanta nu are nevoie de o noua identitate, de un nou brand propriu? Nu cumva e obosit acest concept ‚Constanta - oras estival’? Nu ar trebui unite eforturile autoritatilor, ale urbanistilor si investitorilor in a gandi Constanta ca un continuu in timp si spatiu, deschis turismului

si completat de alte zone de business, pentru a deveni atractiva in toate sezoanele? O zona policentrica orientata catre afaceri, comert, nu neaparat cele legate strict de turismul estival”...

Incep sa se contureze solutii.

Descriind viziunea administratiei locale si posibilitatile de investitii in aceasta zona, Nicolae Nemirschi, viceprimar al Municipiului Constanta marturiseste: “Gandim intr-un spirit metropolitan, iar in dezvoltarea Municipiului Constanta trebuie tinut seama de doua elemente foarte importante, care vor schimba destinul orasului: autostrada si centura de ocolire.

Municipalitatea considera proiectul de constituire a unei zone metropolitane drept unul prioritar. Deja a fost semnat un acord de colaborare cu cei 14 primari din localitatile-satelit si in prezent se elaboreaza un studiu de oportunitate, care sa releve principalele zone de interventie si totodata sa schiteze strategia de dezvoltare.

Sunt convins ca in cel mult un an, zona metropolitana Constanta va exista si din punct de vedere formal. Din ea fac parte, alaturi de municipiul Constanta, orasele Navodari, Eforie, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol si comunele Cumpana, Valul lui Traian, Agigea, Tuzla, Poarta Alba, Corbu, Lumina si Mihail Kogalniceanu”.

Despre efectele directe asupra municipiului, viceprimarul vine cu date concrete: “Proiectul zonei metropolitane ne-a condus automat la reconsiderarea planului urbanistic general al Municipiului Constanta. O data cu realizarea autostrazii si a centurii de ocolire nord-sud a orasului, se va extinde intravilanul pana la viitoarea centura.

De asemenea, comunele si orasele adiacente ce vor apartine zonei metropolitane isi vor reconsidera si ele planurile urbanistice generale, in sensul ca vor veni cu intravilan lipit de intravilanul nostru.

Dezvoltarea se va face conform planului urbanistic general, coroborat cu celelalte planuri urbanistice generale, astfel incat la limita rezidentiala din Constanta sa nu mai existe ferma de animale.”

Principala problema care trebuie depasita este sesizata cu acuitate de Dan Ioan Popp: “Dupa parerea mea, zona deficitara existenta ca si in tot estul Europei este problema infrastructurii, care ne diferentiaza de restul tarilor din Uniunea Europeana. Infrastructura e o problema legata in primul rand de bani.

Iata ca banii incep sa vina, sub forma fondurilor structurale europene care trebuie exploatate eficient in folosul cetatenilor, care se pot bucura de servicii de apa, canal, gaze, drumuri bune, scoli, dispensare, dar si de zone de promenada, de destindere.

O data ce fondurile structurale vor deveni operationale, as fi primul care as bate palma cu autoritatea locala pentru a le suplimenta in baza unui parteneriat public-privat”.

Daca bani vor fi, mai este nevoie si de o viziune. Viceprimarul Nicolae Nemirschi spune: „Este de notorietate ca in anul 2003 a fost aprobat planul urbanistic zonal al peninsulei, zona istorica, centrul vechi al orasului.

Lucrurile stagneaza pentru ca intentionam sa schimbam canalizarea, sa realizam reteaua de furnizare gaze, sa schimbam cablurile electrice, sa introducem in subteran cablurile TV.

Pana acum nu am reusit sa facem nimic, pentru ca toata aceasta perioada a lucrat Legea 10, a retrocedarilor, iar in zona peninsulara se lucreaza foarte greu imobilele intorcandu-se inca la mostenitori... In privinta falezei nord, legatura orasului cu marea este cunoscuta celebra riviera a Constantei, pe care ministrul Sulfina Barbu a reusit sa ne-o termine.

Am avut 7 milioane de euro nerambursabili de la comunitatea europeana pe care i-am pierdut prin avizul negativ al doamnei ministru. Chestiunea aceasta ne-a tras inapoi cu cel putin 2-3 ani de zile, iar intoarcerea orasului cu fata la mare s-ar fi facut prin soseaua de centura dintre zona peninsulara si statiunea Mamaia, care este, de fapt, si un mare proiect turistic”.