Partidele minoritatilor etnice vor juca un rol important in cadrul primelor alegeri generale din Muntenegru ce se vor desfasura pe 10 septembrie, este opinia majoritatii analistilor politici. Ei se bazeaza pe nemultumirea populatiei fata de activitatea marilor partide civice care au dominat scena politica pina acum.

Partidul Poporului Sirb, SNS, a lansat o initiativa pentru o lista sirba, partidele albaneze conteaza pe abilitatea de a atrage electoratul de origine albaneza, in timp ce citeva partide bosniace mai mici s-au aliat cu Partidul Bosniac, BS, infiintat acum aproximativ 6 luni.

Potrivit asteptarilor, minoritatile etnice vor vota in mare masura pentru partidele care le reprezinta, reflectind nemultumirea acestora fata de promisiunile neindeplinite ale guvernului.

Acestea se asteapta sa profite si de dorinta diverselor grupuri etnice de a obtine pozitii puternice in perspectiva negocierilor din parlament inaintea elaborarii unei noi constitutii.

Multi alegatori sint nemultumiti de decizia recenta a Curtii Constitutionale care a abrogat Actul Drepturilor Minoritatilor, lege care garanta un numar fix de locuri in parlament pentru partidele minoritatilor. Instanta a declarat ca acea prevedere era neconstitutionala deoarece incalca principiul egalitatii tuturor cetatenilor.

Minoritatile reprezinta o pondere importanta in populatia din Muntenegru. Dintr-o populatie totala de 620.000 de persoane, doar 43% sint muntenegreni, potrivit recensamintului din 2003.

Cea mai importanta minoritate etnica, sirbii, reprezinta 32 de procente din total, in timp ce albanezii se afla pe locul doi, cu 5 procente.

Bosniacii musulmani reprezinta 4 procente, iar croatii putin peste 1 procent. Dupa aparitia pluripartidismului in 1991, partidele minoritatilor etnice nu au reusit sa faca fata dominatiei marilor partide civice, conduse de Partidul Socialist Democrat, DPS, al premierului Milo Djukanovic.

Deputatii sirbi si bosniaci au detinut, la un moment dat, 20 din cele 75 de locuri din parlament, insa si-au pierdut importanta de-a lungul timpului. Acum, partidele etnicilor sirbi detin doar 11 locuri, in timp ce partidele albanezilor au avut, in mod normal, doua. Partidele bosniace au esuat in mod repetat sa depaseasca pragul de 5 procente pentru a obtine reprezentare in parlament.

Marile partide muntenegrene sustinatoare ale independentei au incercat in mod repetat sa obtina sprijinul partidelor minoritatilor etnice, o politica ce a dat roade la referendumul din 21 mai, cind minoritatile non-sirbe au votat pentru independenta.

Hotarit sa isi pastreze pozitia in cadrul noului stat independent, Partidul nationalist al Poporului Sirb, SNS, incearca acum sa isi mareasca fortele inaintea alegerilor de pe 10 septembrie.

Acesta intentioneaza sa obtina voturi care inainte erau obtinute de alte partide radicale pro-sirbe si sa erodeze sustinerea celui mai mare partid „civic" de opozitie.

SNS a devenit din ce in ce mai puternic in ultimii ani, atragind un electorat important ce se opunea independentei.

Desi cele mai recente sondaje indica faptul ca acest partid va obtine cel putin 7 procente din voturi, unii analisti se asteapta ca rezultatul sa fie mult mai bun, partidul urmind sa atraga voturi care ar fi fost obtinute de cel mai mare partid de opozitie, Partidul Socialist al Poporului, SNP, condus de Predrag Bulatovic.

Srdjan Darmanovic, reprezentant al Centrului Democratiei si Drepturilor Omului, CEDEM, a declarat ca se asteapta ca multi dintre fostii alegatori ai SNP sa fie acum de partea SNS.

„O serie de infrangeri politice a redus numarul membrilor [SNP] si ameninta pozitia de lider a lui Bulatovic", a declarat acesta, „afectind, de asemenea, statutul partidului de cea mai importanta forta de opozitie din Muntenegru".

In majoritatea oraselor, SNS, condus de Andrija Mandic, a dus o activitate intensa de construire de standuri cu postere pe care scrie „Doar pentru sirbi".

Reprezentantii partidului au strins semnaturi ale sirbilor pentru o petitie prin care se solicita dreptul ca sirbii din Muntenegru sa aiba si cetatenie sirba. Novica Stanic, vicepresedinte al SNS, a declarat ca se asteapta ca partidul sau sa fie cea mai importanta forta politica a sirbilor din Muntenegru in urma alegerilor din septembrie.

„Vrem sa aparam drepturile sirbilor ca popor autohton si constituent in Muntenegru", a declarat acesta. SNS doreste in principal ca noua constitutie sa instituie un sistem dublu-cameral, mai exact ca in Camera Poporului sa fie reprezentate toate minoritatile etnice semnificative.

„Europa stie ca majoritatea statelor democrate sint cele in care [toti] cetatenii sint egali", a declarat Stanic. De partea opozitiei, Partidul Bosniac pro-independenta, BS, este convins ca va juca un rol important dupa alegeri.

„Nu va exista un guvern fara noi", a spus Kemal Purisic, vicepresedintele BS. „Vom avea o influenta puternica asupra elaborarii noii constitutii si a directionarii Muntenegrului catre integrarea europeana".

La fel ca nationalistii sirbi, BS doreste ca principalele grupuri etnice din Muntenegru sa fie declarate natiuni constituente, cu drepturi clar stabilite. BS nu intentioneaza sa semneze acorduri cu partidul de guvernare, DPS.

Nemultumit de abrogarea Actului Drepturilor Minoritatilor, BS a refuzat o invitatie de a-si inscrie candidati pe lista DPS in schimbul celor doua locuri garantate in parlament. Miodrag Zivkovic, liderul Partidului Liberal, LS, a declarat ca nu e o surpriza faptul ca partidele etnice devin din ce in ce mai puternice.

„Statul Muntenegru nu este destul de matur, ca societate civila", a declarat acesta. „Divergentele pe marginea independentei au adus si diviziuni in cadrul societatii, ceea ce explica cresterea puternica a partidelor etnice. Partidele albaneze au fost mereu prezente in viata politica, astfel ca a fost doar o chestiune de timp pina la aparitia unui partid bosniac influent".

Zivkovic considera ca popularitatea unor astfel de partide va scadea pe masura democratizarii si ca nu reprezinta un obstacol prea mare in prezent.

„Acum este important ca toate grupurile etnice sa aiba reprezentanti in parlament, pentru a asigura protejarea drepturilor acestora", a concluzionat Zivkovic.

Un alt analist politic, Mustafa Canka, a fost mai putin optimist, avertiziand in legatura cu o divizare a societatii in Muntenegru, pe motive religioase si etnice.

„Acest lucru ar fi deosebit de periculos", spune Canka. „Majoritatea crestin ortodoxa, sirbii si muntenegrenii, ar putea considera ca minoritatea musulmana se bucura de prea multe drepturi".

Canka explica aceasta crestere a partidelor etnice bosniace si albaneze ca raspuns la aceasta evolutie, precum si ca o reactie la adresa promisiunilor nerespectate ale guvernului.

Printre multele promisiuni aparent uitate dinainte de referendum, se numara si formarea unei noi municipalitati la Petnjica, cu o populatie in principal bosniaca, si o alta la Tuzi, cu o populatie majoritar albaneza.

„O parte importanta in aceasta ecuatie a fost decizia Curtii Constitutionale de a anula prevederile Actului Drepturilor Minoritatilor, potrivit caruia toate grupurile minoritatilor aveau dreptul la un numar fix de locuri in parlament, indiferent de rezultatele alegerilor", a afirmat Canka.

Analist politic si balcanolog din Republica Ceha, Matijas Zrno, care a urmarit evenimentele din Muntenegru din ultimii 15 ani, considera ca partidele minoritatilor etnice ar putea deveni si mai puternice, insa nu vor avea o influenta decisiva asupra viitorului unui Muntenegru independent.

„Eventualitatea unor conflicte inter-etnice a fost eliminata multumita influentei favorabile din occident", a declarat Zrno.

Reprezentantii partidelor mari sint de aceeasi parere. Dragan Kujovic, purtator de cuvint al parlamentului si membru DPS, a declarat ca aceasta crestere a partidelor minoritatilor etnice nu va incetini integrarea europeana a statului Muntenegru, desi ar putea afecta conceptul de societate civila si de stat bazat pe ideea de cetatenie.

Kujovic a afirmat ca cea mai mare problema ar fi ca partidele minoritatilor etnice sa devina adepte ale unor idei extremiste. „Partidele bosniace, albaneze si croate s-au dovedit a fi pro-independenta Muntenegrului", a adaugat Kujovic. „Sper ca totusi partidele sirbe nu vor trece de partea extremismului".

Kujovic a declarat ca e crucial ca niciun partid national din Muntenegru sa nu se declare forta etnica separatista. „Nu exista nationalism muntenegrean", spune acesta. „Daca ar fi existat, nu ar face altceva decit sa sustina nationalismul sirb din Muntenegru".

Totusi, Stanic, reprezentant al SNS, considera ca aparenta slabiciune a nationalismului muntenegrean reflecta pozitia privilegiata a muntenegrenilor in societate fata de alte grupuri.

Kemal Purisic, membru BS, este de aceeasi parere, spunind ca doar partidele nationale „autentice" pot ajuta la echilibrarea situatiei. „Umbrela guvernului nu poate ascunde faptul ca muntenegrenii domina serviciile publice, in timp ce sirbii si alte etnii au o reprezentare foarte redusa", a declarat Stanic.

„Trebuie sa vorbim deschis intr-un mediu democrat despre modalitatile de combatere a discriminarii de toate felurile", a afirmat Purisic.