In tarile din Uniunea Europeana, controlul si achizitia comunicatiilor telefonice si de Internet ale cetatenilor sunt limitate prin lege. O directiva UE prevede accesul organelor de stat la toate datele personale. „Un proiect neconstitutional” - a declarat recent Comisia de experti din Bundestag.

de Manola Romalo

Dupa atentatele din 11 septembrie 2001, se acorda o pondere marita factorilor de siguranta. La ora actuala, protectia sferei private nu mai e prioritara. Anumite interventii politienesti, imposibil de aplicat in trecut, sunt acceptate astazi fara prea mare opozitie, ca mijloc de vanatoare a teroristilor.

Dupa fiecare atentat, un val de modificari legislative, in detrimentul libertatii individuale, face inconjurul lumii. Analiza datelor personale are un rol central. Organele de siguranta si penale isi aroga atributii din ce in ce mai extinse, in scopul supravegherii cetatenilor.

Sistemul Secure Flight - acceptat in cele din urma in 2005 de guvernele UE, la cererea administratiei Busch - permite stabilirea „profilului” tuturor pasagerilor via America. Cine a stabilit criteriile si pe ce baze legislative? Populatiile n-au fost consultate.

„In cazul tranzactiilor digitale, in societatea moderna este practic imposibil sa nu lasi urme in datele de banci comerciale private si in retelele electronice,” afirma suedezul P?r Str?m, profesor la Universitatea Tehnica din Stockholm.

Cunoscutul expert in tehnologii informationale (par@atomer.se) este autorul cartii de succes, traduse in mai multe limbi: „Mafia de control - Afacerea rentabila cu datele noastre” (Carl Hanser Verlag, M?nchen, 2005.)

„Avem incredere in Dumnezeu, pe toti ceilalti ii supraveghem noi”

...este expresia tip, utilizata de agentii de la National Security Agency (NSA), „firma” americana. Majoritatea persoanelor nu-si fac mari probleme in legatura cu „propriile lor urme digitale electronice”, spune Par Strom.

La cine ajung aceste date? Cui servesc? Cu ce scop? Cat timp sunt stocate? Zi de zi lasam in urma noastra sute de „amprente electronice”: in cadrul convobirilor telefonice, cand platim cu cartela de credit, in cazul „surf-ului” pe Web, al corespondentei electronice, cand scoatem bani de la bancomate etc.

In supermarketurile europene se testeaza carucioare „inteligente”, cu chipuri. Ele „trimit” firmei lista completa a produselor cumparate de clienti. Informeaza in fata carui raft s-au oprit, ce au privit, cu cine au vorbit...

Exista specialisti care considera ingrijorator faptul ca datele digitale au „tendinta sa ramana fixe”, la mai marii concernelor si administratiile care le-au cerut si obtinut. Managerii de marketing, firmele de telecomunicatii, de asigurare, administratiile de stat etc. incearca sa stabileasca datele „importante si utile” (lor) despre cetateni.

De multe ori, tocmai utilizarea „secundara” a datelor private, constituie cel mai mare pericol, relateaza inginerul suedez. De cine vor fi folosite aceste informatii? Cand, in ce fel? Concernele de telecomunicatii isi modifica constant sistemele tehnice in vederea supravegherii maxime.

Intr-o scrisoare din septembrie 2002, politia regala din Suedia transmitea guvernului : „Echiparea tehnica a firmelor de telecomunicatii este livrata in momentul de fata de 7 mari producatori: Ericsson, Nokia, Siemens, Motorola, Cisco, Alcatel si Northel.

In cadrul ETSI (European Telecommunications Standards Institute) are loc o standardizare internationala, cu scopul de a introduce o baza tehnologica comuna pentru ascultarea si supravegherea telecomunicatiilor.”

Trafic ilegal de date personale

„ Ar fi naiv sa credem ca nu are loc utilizarea acestor date. Suntem doar la inceputul acestei dezvoltari ”, afirma P?r Str?m. Redactata cu brio, cartea politic brizanta, ar obtine un cert succes editorial si in Romania... „Echelon” este cel mai important sistem secret de spionaj industrial mondial, sub „auspiciu” american. Dar are si alte tinte.

Anumite organizatii neguvernamentale, printre care Greenpeace sau Amnesty International, sunt luate in vizor. Echelon este utilizat de circa 20 de ani de: SUA, Marea Britanie, Canada, Australia si Noua Zeelanda.

In primavara anului 2003, prin intermediul firmei Choice Point, ministerul de Justitie american a ajuns in posesia datelor individuale a milioane de cetateni din Argentina, Brazilia, Costa Rica, El Salvador, Guatemala si alte tari din America Latina. Deoarece informatiile detinute de autoritatile acestor state nu aveau dreptul sa fie transmise, se presupune ca functionari corupti le-au vandut...

In tarile UE, noile pasapoarte si carnete de identitate contin date biometrice. Organizatiile pentru drepturile omului isi exprima ingrijorarea fata de intensificarea utilizarii acestor tehnologii - lipsite de criteriile securitare cu care erau initial impodobite.

Stephen Keating de la Privacy Foundation (Denver, SUA): „In cazul tuturor bazelor de date, informatiile digitale pot aparea in locuri neprevazute, la care clientul nu se astepta. Daca insusirile noastre fizice sunt relationate cu actiunile comerciale ale anumitor firme, atunci se ivesc posibilitati si practici necunoscute, greu de anticipat.

Participantii (nestiutori ai ) acestui sistem, trebuie sa fie mai intai informati despre posibilitatile existente.” Si intrebati daca accepta stocajul propriilor date. O forma „speciala” de biometrie este implantarea de micro-chipuri in corpul uman. Metoda a fost deja experimenta in Statele Unite ale Americii si in Marea Britanie.

Kevin Warwick, profesor la Universitatea din Reading (Anglia), considera ca, pentru o mai mare securitate in lume, „toate persoanele ar trebui sa aiba un chip implantat”...

Germania ar trebui sa se opuna directivei UE

O directiva a Uniunii Europene - contestata de ani de zile - a devenit obiectul unei polemici in Parlamentul german. Ministra de Justitie Brigitte Zypries a anuntat ca pana la mijocul anului 2007, Germania va trebui sa transpuna in legislatia nationala, directiva UE „de stocaj a tuturor datelor electronice”.

Proiectul este brizant: toate comunicatiile electronice ale tuturor clientilor vor fi „conservate” de firmele de telecomunicatie. Indiferent daca exista sau nu o suspiciune penala impotriva utilizatorilor. In Germania, legislatia in vigoare permite stocarea datelor, limitata la cel mult o luna. In caz de litigiu (de expl.

din cauza notei de plata), clientul are posibilitatea sa-si controleze propriile date inregistrate de firma in ultimele 30 de zile. Politia are dreptul sa intercepteze convorbirile telefonice (inclusiv datele electronice), numai pe baza unei decizii judecatoresti.

Noua „calitate” (sic!) a directivei UE consta in faptul ca, chiar cand va lipsi o suspiciune penala concreta, firmele vor fi obligate sa puna la dispozitia politiei si justitiei, totalitatea datelor clientilor lor. Functionarii comunitari nu au fixat inca „durata de stoc” a acestor date.

Sase luni, un an? In raportul sau, Comisia Stiintifica din Bundestag, formata din juristi, a dat pe 24 august un verdict zdrobitor: directiva este „indoielnica din punct de vedere constitutional”. Membrii comisiei au „dubii masive” fata de legalitatea stocarii unei baze de date a tuturor cetatenilor din Germania.

Autoritatile penale vor putea stabili in acest fel „toate comunicatiile electronice ale oricarei persoane nevinovate”. „Germania ar trebui sa aiba cateodata curajul sa se opuna prevederilor de la Bruxelles”, a declarat juristul Siegfried Kauder, membru in partidul crestin-democrat (CDU).

„Statul nu are dreptul sa pastreze fara discernamant datele cetatenilor sai. Masurile trebuie sa aiba sens si sa fie proportionate circumstantelor”. Abia scapati de sub controlul totalitar, cetatenii romani, viitori membrii ai Uniunii Europene, vor fi supravegheati din nou? De asta data de big brother-ii globali.