La sfarsit de sezon estival, creierele infierbantate ale politicienilor s-au mai racorit si au inceput sa faca tot felul de calcule. Asa ne-am trezit cu noi speculatii si anunturi privitoare la aliantele politice existente, viitoare si posibile.

Reactia este usor de inteles de vreme ce, chiar daca nu vor avea loc alegeri anticipate in 2007, anul ce vine este unul pre-electoral, ceea ce impune strangerea randurilor si pregatirea unei strategii de lupta. Sa vedem asadar ce se profileaza.

Mare valva a starnit saptamana aceasta ipoteza unei posibile aliante intre PRM si PC. La prima vedere, combinatia este greu de inteles, dar, daca examinam atent situatia partidului condus de Dan Voiculescu, vom vedea ca aceasta combinatie neasteptata este singura care le-ar putea oferi conservatorilor sansa de a intra in viitorul parlament.

PC nu a reusit pana acum, in aproape doi ani de guvernare, sa treaca de procentajul de 2 la suta al optiunilor de vot inregistrate de sondaje. Partidul are asadar nevoie de o locomotiva care sa-l traga dupa ea in alegeri.

Fostul aliat din 2004, PSD, nu va uita probabil tradarea de dupa alegeri, iar in tabara actualei puteri nici liberalii, nici democratii nu vor fi dispusi sa-si atarne o piatra de moara in campania electorala. In plus, daca PD si PNL decid sa ramana impreuna, orice combinatie cu PC este exclusa datorita incompatibilitatii dintre PC si PD.

Cum o alianta cu UDMR ar fi si ea imposibila, singurul partener posibil al PC este partidul condus de Corneliu Vadim Tudor - un partid care nu va avea probleme sa intre in parlament si care inregistreaza chiar o crestere de popularitate.

De ce ar avea nevoie insa PRM de o asemenea alianta? PC nu a ridicat niciodata cota electorala a nimanui, deci nu poate oferi nici electorat, nici popularitate.

E drept, poate oferi o televiziune, ceea ce nu este putin lucru. Cum liderul PRM stie prea bine ca PC are mai multa nevoie de el decat are el de PC, probabil ca va negocia la sange. In fond, ca si PSD acum doi ani, va fi nevoit sa cedeze un numar de locuri eligibile pe listele electorale si deci sa-si nemultumeasca o parte din membri.

Vom afla probabil la timpul cuvenit si pretul aliantei, ipotetice deocamdata, dar absolut vitala pentru PC, orice ar spune acum personalitatile partidului. Sa ne amintim ca si in 2004 au protestat fata de orice fel de alianta cu PSD, exact pana in ziua cand alianta a fost incheiata.

Ce se intampla insa cu mama aliantelor, modelul de succes din 2004 si campul luptelor fratricide din 2005-2006 - Alianta D.A.? Teoretic, ar da semne de revigorare: liberalii au lansat o initiativa de impacare, de netezire a relatiilor, care ar trebui sa se materializeze la o masa tovaraseasca.

Sa nu ne lasam insa pacaliti. In spatele acestei initiative putem citi tot niste calcule pragmatice, dictate de sondaje si de perspectiva alegerilor. Potrivit cifrelor, in eventualitatea unor alegeri, PD si PNL ar castiga mai mult daca ar candida separat si s-ar alia dupa alegeri, decat daca ar candida impreuna, sub sigla Aliantei D.A.

Democratii sunt mai bine cotati la ora actuala de alegatori, si ar deveni partenerul privilegiat al ipoteticei aliante, pozitia ce revine astazi liberalilor. De vreme ce stau mai bine in sondaje decat liberalii, de ce ar ramane democratii intr-o alianta in care sunt dezavantajati?

Liberalii au in schimb tot interesul sa mentina macar fictiunea Aliantei D.A., pentru a fi siguri ca nu vor fi exclusi dintr-o viitoare guvernare. In cazul in care se va situa pe primul loc la viitoarele alegeri candidand pe cont propriu, PD va fi liber sa incheie o alianta cu oricine, chiar cu PSD, daca impreuna vor avea majoritatea mandatelor din parlament.

Daca nu vor sa riste patru ani de opozitie, liberalii au asadar tot interesul sa incheie o intelegere cu democratii pana nu este prea tarziu. Si aceasta alianta va avea insa un pret, caci PD simte vantul in panze si va negocia de pe pozitii de forta. In consecinta, daca Alianta D.A. va supravietui, pretul platit va fi mai interesant decat in cazul aliantei PC-PRM.

In ceea ce ne priveste, ca simpli cetateni si alegatori, avem de ales probabil intre o majoritate alcatuita dintr-un singur partid, ceea ce in Romania prezinta inca riscuri serioase, si o coalitie de guvernare cu toata cacofonia aferenta. Din aceasta dilema nu putem iesi.