Femeile reprezinta aproape jumatate din totalul migrantilor din intreaga lume, iar rolul lor la la economia si bunastarea populatiei, atat in tara de origine, cat si in tara gazda, de abia acum incepe sa fie luat in seama, se arata in ultimul raport "Situatia populatiei lumii", publicat miercuri de Fondul ONU pentru Populatie (UNFPA).

Milioane de femei care lucreaza peste hotare expediaza anual in tara de origine sute de milioane de dolari, tot ele constituie majoritatea persoanelor care fac munci mai putin calificate sau prost platite sau care sunt victimele traficului de persoane. In acelasi timp, tinerii reprezinta o categorie a migrantilor printre cele mai afectate, se mai arata in documentul UNFPA.

Femeile migreaza pentru a se casatori, pentru a-si urma sotii si familiile migrante sau pentru a munci. Ele sunt menajere si ingrijesc bolnavi, batrani sau copii. Muncesc in agricultura, sunt chelnerite, muncitoare in fabrici, specialiste cu inalta calificare, profesoare, asistente medicale, artiste, prostituate, refugiate si solicitante de azil.

Ele sunt tinere sau in varsta, casatorite sau celibatare, divortate sau vaduve. Multe dintre ele migreaza alaturi de copii. Altele sunt nevoite sa-si lase copiii acasa. In prezent, femeile reprezinta aproximativ jumatate din totalitatea migrantilor din intreaga lume - 95 milioane sau 49,6%.

Si totusi, comunitatea internationala a inceput sa inteleaga de putin timp cat de mult contribuie femeile migrante la economia si bunastarea populatiei, atat in tara de origine, cat si in tara gazda.

Si tot de curand autoritatile au inceput sa inteleaga provocarile si riscurile cu care se confrunta femeile in momentul in care se aventureaza spre taramuri noi.

Un rau linistit, dar un curent puternic

In anul 2005, fondurile trimise de migranti in tarile de origine au insumat 232 miliarde USD.

Intrucat 167 miliarde USD au drept destinatie tarile in curs de dezvoltare, fondurile expediate de catre migranti sunt considerabil mai mari decat asistenta oficiala pentru dezvoltare (AOD) si reprezinta, ca marime, a doua sursa de finantare externa pentru tarile aflate in curs de dezvoltare dupa investitia externa directa (IED).

Expertii considera ca suma reala ar putea fi mult mai mare, intrucat aceste estimari nu iau in calcul fondurile transferate prin canale neoficiale.

Desi in prezent nu exista date certe, un numar de studii efectuate demonstreaza cat de importanti pot fi banii expediati de catre migrante. Spre exemplu, din cei peste 1 miliard USD expediati in Sri Lanka in 1999 de catre migranti, 62% au fost trimisi de femei. Iar din cele aproximativ 6 miliarde USD expediate anual in Filipine la sfarsitul anilor 90, femeile migrante au transferat o treime.

Desi femeile trimit mai putini bani decat barbatii, studiile dezvaluie faptul ca acestea trimit acasa o parte mai mare din veniturile lor. Un studiu efectuat de catre ONU releva faptul ca femeile din Bangladesh care lucreaza in Orientul Mijlociu au expediat acasa 72% din veniturile lor, 56% din bani fiind destinati pentru cheltuielile zilnice, asistenta medicala si educatie.

In afara de banii pe care ii expediaza, migrantele contribuie la comunitatea lor de origine si in alte moduri. Banca Mondiala pune ameliorarea sanatatii infantile si scaderea ratei mortalitatii pe seama educatiei pentru sanatate pe care femeile si-o insusesc in strainatate.

Exportul de inteligenta

Fluxul masiv de asistente medicale, moase si medici din tarile mai sarace spre cele mai bogate este una dintre cele mai dificile probleme cauzate in prezent de migratia internationala. Pe de o parte, femeile si barbatii calificati opteaza tot mai mult pentru migratie in scopul de a-si imbunatati propria viata si pe cea a familiei lor.

Pe de alta parte, tarile lor se confrunta cu o criza a sistemului medical fara precedent in lumea moderna.

Probabil ca nicaieri efectul „exportului de inteligenta” nu este simtit mai acut decat in sistemele medicale deja fragile ale tarilor in curs de dezvoltare.

Studiile recente demonstreaza faptul ca intentia de a emigra este ridicata in special in randul personalului medical din regiunile cele mai afectate de HIV/SIDA - 68% din respondentii din Zimbabwe si 26% dintre cei din Uganda si-au exprimat dorinta de a-si parasi tara si de a se muta peste hotare.

Comisia Mondiala privind Migratia Internationala raporteaza ca in partea de nord a orasului englez Manchester exista mai multi medici din Malawi decat pe intreg teritoriul acestei tari africane. Doar 50 din cei 600 de absolventi de Medicina din Zambia independenta mai practica medicina in tara de origine.

Motivele care stau la baza migratiei sunt numeroase. In multe tari sarace, sistemele medicale se destrama, ducand lipsa de fonduri si confruntandu-se cu o lipsa cronica de resurse, echipamente si personal de baza. Acest fapt este accentuat de presiunea coplesitoare a nevoilor locale de asistenta medicala.

In timp ce Africa subsahariana se confrunta in prezent cu cea mai mare rata de boli infectioase din lume (25%), in tara practica medicina doar 1,3% din totalitatea medicilor generalisti din lume.

Asistentele medicale constituie prima linie a sistemului de sanatate, intr-o masura mai mare decat medicii. Atunci cand ele isi parasesc tara din cauza salariului mic, a conditiilor proaste de munca si a lipsei de posibilitati, pacientii sufera si sistemele de sanatate se destrama.

In anul 2000, de exemplu, numarul asistentelor medicale care au parasit Ghana a fost de doua ori mai mare decat numarul celor care au absolvit scoala de asistente.

Doi ani mai tarziu, Ministerul Sanatatii a estimat ca pentru functia de asistente medicale exista 57% posturi libere. In 2003, 85% din asistentele medicale filipineze lucrau in strainatate.

Se intelege de la sine ca migratia asistentelor medicale cauzeaza probleme majore. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda o rata minima de 100 asistente medicale la 100.000 persoane, insa multe tari sarace nu satisfac nici pe departe aceasta cerinta.

In unele tari (Republica Africana Centrala, Liberia, Uganda) rata este de 10 asistente medicale la 100.000 persoane, comparativ cu mai mult de 2.000 asistente medicale la 100.000 persoane in tarile mai bogate (Finlanda si Norvegia). In Europa, rata medie este de 10 ori mai mare decat cea din Africa si Asia de Sud-Est.

In plus, este foarte putin probabil ca masurile luate pentru oprirea migratiei - tarile de destinatie fiind in prezent Canada si Marea Britanie - sa scada cererea. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca, pana in anul 2008, Marea Britanie va avea nevoie de 25.000 medici si 250.000 asistente medicale in plus fata de necesarul din 1997.

Guvernul SUA informeaza ca, pana in anul 2020, va avea nevoie de mai mult de un milion de posturi noi de asistente medicale. Canada si Australia comunica existenta unui deficit de asistente medicale de 78.000 si, respectiv, 40.000, pe parcursul urmatorilor 4-5 ani.

Aceasta tendinta se datoreaza in parte imbatranirii populatiei pe fondul fertilitatii scazute si cresterii sperantei de viata in tarile industrializate.

Sperante vandute si visuri furate

Pentru multe femei, migratia deschide usile catre o lume mai dreapta si lipsita de opresiunea si discriminarea care le limiteaza libertatea si potentialul. Contributia migrantelor poate schimba calitatea vietii atat pentru tarile de origine, cat si pentru cele gazda. Totusi, aceste avantaje au un pret. Migratia are, de asemenea, si o latura intunecata.

De la sclavia moderna - traficul de fiinte umane - si pana la exploatarea menajerelor, milioane de femei migrante infrunta riscuri care arata lipsa protectiei drepturilor omului si a posibilitatii de a migra legal si in siguranta.

Discriminarea este o componenta intrinseca a politicilor ce impiedica femeile in mod implicit sau explicit de a migra legal sau care le determina sa lucreze in sectoare nereglementate ce le fac mult mai vulnerabile la exploatare si abuz.

Ineficienta cooperarii institutionale si esecul in elaborarea si implementarea politicilor si masurilor de protectie au urmari extrem de grave: persoanele cele mai vulnerabile platesc pretul - iar uneori chiar cu propria lor viata.

Traficul de fiinte umane nu este doar cea mai monstruoasa manifestare a migratiei „nereusite”, ci si o cale de a submina securitatea si stabilitatea nationala. In prezent, Organizatia Internationala a Muncii estimeaza ca 2,45 milioane de victime ale traficului uman muncesc in conditii asupritoare in intreaga lume.

Anual, sunt traficati aproximativ 600.000 - 800.000 femei, barbati si copii. Dintre acestia, 80% sunt femei si fete.

Femeile traficate sunt de obicei fortate sa se prostitueze, sa faca treburi casnice sau alt gen de slujba care implica munca asidua si prost platita. Traficul de fiinte umane constituie in prezent una dintre cele mai profitabile afaceri ilegale, fiind precedata doar de contrabanda cu arme si droguri, si aduce anual un castig net de 7-12 miliarde USD.

Aceste cifre, insa, reflecta doar profiturile din vanzarea „initiala” a fiintelor umane.

Organizatia Internationala a Muncii estimeaza ca, odata ce victimele au ajuns in tara de destinatie, sindicatele criminale au un venit suplimentar de 32 miliarde USD anual - jumatate dintre acesta fiind generat in tarile industrializate iar o treime - in Asia.

Promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati si reducerea saraciei reprezinta masurile-cheie in combaterea traficului de fiinte umane si a altor forme de sclavie. Femeile disperate sa gaseasca un loc de munca - chiar daca aceasta inseamna mutarea intr-o alta tara - reprezinta o prada usoara pentru traficanti.

Migratia tinerilor

Tinerii migreaza din ce in ce mai mult. Acestia pleaca adesea cu putine bunuri personale, putini bani si putine informatii privind locurile in care spera sa se stabileasca. Insa iau impreuna cu ei cele mai de pret bunuri ale tineretii: energia, ingeniozitatea si perseverenta.

Tinerii cu varste intre 10 si 24 ani reprezinta in prezent o treime din totalitatea migrantilor internationali. Spre exemplu, in 1997, 15% din mexicanii care isi cautau un loc de munca in Statele Unite ale Americii erau adolescenti.

Rezultatele studiilor efectuate in adaposturile din Mexic si America Centrala - statii temporare pentru cei care se indreapta spre SUA - arata ca 40% din noii veniti sunt adolescenti cu varste intre 14 si 17 ani. Studiile efectuate la hotarele dintre Thailanda, Myanmar si China indica faptul ca adolescentii traverseaza singuri frontiera inca de la varsta de 13 ani.

Tarile dezvoltate, in special cele in care populatia imbatraneste, beneficiaza de pe urma tinerilor migranti care nu doar ca accepta cele mai umile locuri de munca, pe care nimeni nu le doreste, dar constituie o masa tot mai mare de forta de munca de inalta calificare.

Tinerii isi parasesc tara de origine fie pentru ca nu isi pot gasi un loc de munca, fie pentru a-si continua studiile sau a-si duce viata de zi cu zi in conditii de siguranta si securitate.

Ei migreaza deoarece nu-si pot satisface aceste cerinte acasa. Din ce in ce mai multi tineri studenti opteaza sa ramana in tara gazda dupa absolvire. Desi emigrarea tinerilor reduce forta de munca in randul populatiei active din tarile de origine, tinerii migranti expediaza bani si se intorc la un moment dat cu deprinderile si experienta obtinute peste hotare.

Cu toate acestea, in ciuda faptului ca tinerii ofera atat de multe, tineretea lor ii expune riscului de a fi abuzati si exploatati. Aceasta este in special adevarat in cazul fetelor care sunt mult mai vulnerabile in fata violului si a altor forme de violenta de gen. Lipsa unor date complete ingreuneaza sarcina organelor normative de a aprecia numarul tinerilor care migreaza anual.

Totusi, un lucru este cert: de cele mai multe, tinerii nu au sansa sa emigreze legal din cauza varstei.