In timp ce natiunile lor sunt din nou in alerta maxima si in multe

puncte fierbinti ale globului sunt deplasate forte multinationale, un

studiu anual al opiniei publice americane si europene dat publicitatii

miercuri arata ca atit americanii cit si europenii impartasesc ingrijorarea fata de amenintarile globale.

S-a intensificat totodata sentimentul ca terorismul international reprezinta o amenintare “extrem de importanta”, un procent de 66% dintre europeni considerind acest lucru, cit si 79% dintre americani.

Presedintele Bush iese sifonat dupa ultimele evenimente de pe scena internationala. 58% dintre americani ii dezaproba politica internationala (doar 40% i-o aproba).

De asemenea, in ultimii cinci ani a crescut si dezaprobarea europenilor fata de modul in care presedintele Bush gestioneaza problemele internationale, iar dorinta europenilor ca SUA sa joace un rol de lider in politica mondiala a scazut mult.

De asemenea, atit americanii cit si europenii vad in puterea nucleara a Iranului o amenintare mai mare decit cea reprezentata de continua violenta si instabilitate din Irak, iar 75% dintre americani si 58% dintre europeni sunt de accord ca amenintarea Iranului “este extreme de importanta”.

63% dintre europeni sunt de accord ca extinderea pe mai departe a Uniunii Europene va ajuta organizatia sa joace un rol mai important in politica mondiala, iar 62% dintre ei sunt de accord ca extinderea va promova pacea si democratia de-a lungul granitelor sale.

Exceptionalismul romanesc

Din studiul “Tendinte Transatlantice 2006” reiese ca romanii sunt niste europeni atipici din multe puncte de vedere. Intai de toate, romanii sunt cei mai ferventi sustinatori ai Statelor Unite, ajungind sa sustina politica externa a presedintelui Bush mai mult chiar decit americani.

Astfel, romanii sustin rolul de lider al SUA pe plan mondial (in proportie 48%), alaturi de britanici (51%) si olandezi (48%).

Romanii sunt totodata cei mai puternici sustinatori ai presedintelui american George Bush (42%), dintre toti cetatenii celor 13 state care au participat la acest sondaj, cu doua procente mai mult chiar decat americanii (40%) si mai mult decat britanicii (20%), polonezii (40%), slovacii (23%) sau bulgarii (20%).

De asemenea, romanii au inregistrat cea mai mare rata de raspunsuri "da" in ceea ce priveste faptul ca relatiile UE-SUA pe probleme de securitate si diplomatice ar trebui sa fie mai stranse (51%).

Pe de alta parte, romanii se afla sub media europeana in ceea ce priveste ideea ca UE ar trebui sa exercite o conducere puternica in relatiile internationale (66%) si, la fel ca restul est-europenilor - bulgari (56%), polonezi (70%) si slovaci (50%) -, se arata mai degraba sceptici privind rolul Uniunii in lume.

Tot romanii sunt printre cei care sustin cel mai mult continuarea extinderii UE (85%), crezand ca primirea a noi state in Uniune va intari acest organism. In alte tari europene, au fost indicate rezultate ceva mai mici: Bulgaria (82%), Polonia (77%), Slovacia (73%), Franta (54%), Germania (48%).

Alaturi de cetatenii din Marea Britanie (62%)si Olanda (66%), romanii cred ca NATO continua sa joace un rol esential pentru securitatea tarii lor (63%), comparativ cu Bulgaria (58%), Italia (52%), Polonia (48%).

O alta intrebare din sondaj se refera la un "indice de temperatura" care sa evalueze sentimentele fata de anumite tari, institutii si oameni, pe o scara de la 0 la 100, in care 0 inseamna "foarte rece" si 100 "foarte cald".

Romanii au, in general, sentimente mai curand calde fata de majoritatea tarilor, au cele mai calde sentimente fata de SUA (73%) dintre toate statele participante (Bulgaria - 52%, Polonia - 59%, Germania - 53%, Marea Britanie - 64%) sau fata de Uniunea Europeana (82%).

Sondajul a fost realizat, al cincilea an consecutiv, de catre Fundatia German Marshall din SUA impreuna cu Compagnia di Sao Paolo din Torino si cu sprijinul unor fundatii din Spania si Portugalia. Intrebarile vizeaza atitudinile privind politica externa, rolul UE, NATO si SUA, terorism, problemele globale, pozitia Chinei in lume, extinderea UE etc.

Datele au fost culese din 12 state europene (Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Spania, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Bulgaria si Turcia) si Statele Unite ale Americii, esantionul fiind de aproximativ 1.000 de persoane din fiecare tara. Din Romania, compania CSOP este cea care a strins datele de pe teren.