"Capsunarii" se intrec in case si masini

de Camelia Popa     Romania Libera
Sâmbătă, 9 septembrie 2006, 0:00



Romanii care lucreaza in strainatate, generic denumiti "capsunari" au trimis acasa, anul trecut, peste 4,336 miliarde de euro, pozitionandu-se, detasat, in fruntea topului celor care au investit bani in Romania.

Interesata de modul cum sunt cheltuiti acesti bani, Agentia pentru Strategii Guvernamen-tale (ASG), impreuna cu Gallup Organization, a realizat un sondaj in mediul rural, pe un esantion reprezentativ de 1.500 de persoane de peste 18 ani.

Datele arata ca romanii aflati la munca in strainatate trimit anual in tara o suma medie de 3.165 de euro, dar exista si persoane care reusesc sa economiseasca peste 10.000 de euro. De obicei, banii sunt investiti in gospodarie, pentru modernizarea locuintei existente sau pentru constructia unei case.

Transferurile bancare, preferate

Circa 42% dintre cei care lucreaza in strainatate prefera sa-si trimita banii acasa prin transferuri bancare, in timp ce 21% apeleaza la alte persoane, se arata in sondajul ASG. Pentru ultimul an, suma medie pro-venita din munca in strainatate intr-o gospodarie in care cel putin un membru este plecat a fost estimata la 3.165 de euro.

Exista insa si gospodarii in care au intrat 10.000 de euro pe an sau chiar mai mult de 10.000 de euro (2% din numarul gospodariilor). Circa 19% dintre gospodarii nu au primit nici un ban, desi au avut persoane la munca in strainatate, iar 17% au primit intre 100 si 1.000 de euro.

In 13% dintre gospodarii au intrat intre 1.001 si 3.000 de euro, in 4% - intre 3.001 si 5.000 de euro, iar in 3% - intre 5.001 si 10.000 de euro.
De obicei, acesti bani au fost in-vestiti in gospodarie, pentru moder-nizarea locuintei sau pentru con-structia unei case. Doar 4% dintre familii au investit in agricultura si 1% in activitati nonagricole.
Investitiile romanilor din strai-natate au dat deseori batai de cap Bancii Nationale a Romaniei (BNR), confruntata periodic cu explozii ale consumului.

Intr-un raport emis recent, BNR sustine ca, desi banii trimisi in tara au o influenta benefica asupra balantei transferurilor curente, exista si efecte negative ale unor astfel de intrari masive de euro: "Efecte negative pot aparea din utilizarea respectivelor sume, cercetarile efectuate indicand un posibil efect negativ asupra balantei comerciale si asupra sectorului imobiliar printr-o crestere a cererii".
Saracii lipiti pamantului nu vor sa plece

Una dintre cele mai interesante concluzii ale sondajului ASG este aceea ca 89% dintre romanii saraci lipiti pamantului nu vor sa plece la munca in strainatate, pentru a-si asigura un trai mai bun: "Intentia de a migra pentru munca nu este specifica celor mai sarace gospodarii, ci mai degraba unei categorii de mijloc, care isi poate asigura cele necesare, dar nu si bunuri mai scumpe".

Doar 10% din saracii saracilor ar vrea sa migreze, pentru a putea sa-si achizitioneze cele strict necesare. Tinerii cu varste de pana la 35 de ani sunt mai dispusi sa lucreze in strainatate.

In ceea ce priveste modalitatea de plecare din tara, sondajul arata ca multi pleaca prin intermediul rudelor (32%) sau al altor persoane aflate la lucru in strainatate (19%). Doar 15% au apelat la firme private si 8% la institutii de stat.

Circa 5% au apelat la retele de persoane care inlesnesc plecarile (metoda care are un risc foarte mare, neexistand nici un fel de garantii) si numai 1% au ajuns la munca in strainatate prin intermediul bisericilor sau comunitatilor religioase.

Integral in Romania Libera






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


114 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by