Inflatie de vorbe. Multime de cuvinte goale. Toate despre deconspirare. Inflatie de dosare pe capul CNSAS, o institutie asupra careia s-a revarsat potop de documente, dar care nu este ajutata sa se dezvolte pentru a putea prelucra imensul volum de informatii. Unii au ceva important de spus pe aceasta tema de actualitate.
Dar vocile lor sunt acoperite de vacarmul asurzitor pe care-l fac altii pe de o parte pentru a-si face imagine, ori pentru a-si recunoaste aspectele rusinoase ale trecutului in speranta ca vor putea recupera ceva din credibilitatea sifonata, ori pur si simplu pentru a-si ascunde parti ale trecutului, ori pentru a castiga capital politic de pe urma temei de interes aflate in dezbatere publica, ori
pur si simplu pentru a lansa diversiuni. Piste false care sa genereze concluzii false pe care apoi, dupa ce se amplifica, sa le poata specula masiv si distrage atentia de la scopul real, deconspirarea adevaratelor dimensiuni ale Securitatii.
Exista oameni care au ajuns acum sa spuna ca asista la o cacealma, la o isterizare inutila ce are drept scop deturnarea atentiei de la adevaratele probleme legate de propriul stomac. Curios cum toate se reduc la grija pentru hrana de maine! De parca interesul stomacului ar putea prevala asupra interesului national.
Este indusa mereu aceasta mare grija pentru confortul personal al romanului la fiecare dezbatere cu miza.
Doua sunt subiectele ce capteaza atentia in aceste zile: verificarea averilor si deconspirarea Securitatii ca politie politica. La prima vedere pare ca n-ar avea legatura unul cu altul. PSD, PRM, UDMR si PC au averi de ascuns si ca atare s-au constituit intr-o coalitie puternica impotriva celor care le-ar putea verifica.
Insa trecutul majoritatii celor care se opun legii privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Integritate, repliati se vede treaba in UDMR-PC-PSD-PRM, se ingemaneaza cu acela al Securitatii. Fostii activisti comunisti - cei care manipulau in fapt Securitatea - s-au regasit multi, ei si rudele lor, in zona economica de unde manipuleaza politicul.
Ion Iliescu si tovarasii sai sunt prea linistiti, ca si cum ar fi aflat secretul stergerii memoriei subalternilor care nu mai stiu nici pe unde-or fi pus-ascuns anumite dosare...
Senzatia care te cuprinde este mai degraba aceea ca personajele-cheie stau in fata televizorului si se prapadesc de ras vazand cum cad rand pe rand capetele executantilor de mana a treia, a patra... Cand la numele grele nu reuseste nimeni sa ajunga, desi multi si-au pus speranta ca vor gasi adevarul despre toti in cele aproape doua milioane de dosare desecretizate.
Ideea oamenilor simpli potrivit careia asista la o cacealma s-ar putea adeveri numai in conditiile in care si ei percep faptul ca deconspirarea trece pe langa adevaratii vinovati. Sa-i numim, generic si la intamplare, dragonii rosii, un grup restrans ai carui membri au infiintat si condus Securitatea - instrumentul pe care l-au folosit pentru a-i teroriza pe romani inainte de '89.
Securitatea a fost condusa de sefii PCR, ei faceau planurile de represiune. Se vede treaba ca dragonii rosii se folosesc si azi de legaturile lor de prin diverse medii caci reusesc foarte bine sa se strecoare prin vacarm fara sa-i atinga nici un document relevant despre trecutul lor.
Opinia publica are insa astazi acces la belsugul de informatii referitoare la turnatorii marunti, uneltele de care s-au folosit pentru planurile lor diabolice, la dosarele simplilor executanti care - din "patriotism", exces de zel, dornici de avantaje sau cedand unor presiuni de neimaginat pentru tinerii de astazi - au acceptat sa colaboreze cu Securitatea. Dragonii rosii trebuie deconspirati. La ei cand se va ajunge?
Se va ajunge?
