Sute de albanezi din Kosovo au solicitat demisia echipei proprii de negociere a statutului final al provinciei, negocieri ce se desfasoara de la inceputul anului la Viena ,acuzand-o ca nu face progrese in incercarea de a obtine ca independenta de facto fata de Serbia sa fie recunoscuta pe plan international.

Peste 300 de persoane au participat la un protest saptamina aceasta la Gjilan, la 45 de km est de Pristina, unde vorbitorii au condamnat, de asemenea, planurile de descentralizare in regiunile unde se afla minoritatea sarba din Kosovo.

Protestul a fost organizat de o coalitie de mari partide politice si grupuri ale societatii civile, in urma unor dezbateri aprinse pe marginea statutului provinciei.

Dupa ce echipa de negociere a prezentat un raport Parlamentului din Pristina, deputatii au criticat lipsa de transparenta in cele doua mari domenii discutate pina in prezent, respectiv descentralizarea si mostenirea culturala.

Planurile de infiintare a unor zone autonome in Kosovo pentru sarbii din regiune, chestiune considerata vitala pentru castigarea sustinerii internationale privind independenta finala a provinciei, au provocat nemultumiri in orasele ce ar urma sa isi imparta teritoriul, precum Gjilan (Gnjilane in sarba) Ferizaj (Urosevac) si Viti (Vitina).

Problema mostenirii culturale si religioase este si ea controversata, deoarece implica statutul mai multor bierici, manastiri si alte obiective ortodoxe sarbe, problema care se pune fiind daca acestea ar trebui sa se bucure de vreo forma de statut extra-teritorial. Oricum, Biserica Sarba se opune incredintarii acestora in grija unui viitor statut condus de albanezi.

Dupa incheierea razboiului dus de NATO impotriva Serbiei, in iunie 1999, Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo, iar teritoriul - desi parte din Serbia - a fost administrat ca protectorat al Natiunilor Unite, potrivit Rezolutiei ONU nr. 1244.

Discutiile pe marginea statutului final sunt mediate de Marti Ahtisaari, un trimis special al ONU.

Fostul presedinte al Kosovo, Ibrahim Rugova a desemnat echipa de negociere in septembrie 2005, grupul fiind mai tarziu sustinut si de Parlamentul kosovar.

Totusi, Parlamentul incearca sa mentina controlul asupra evolutiei discutiilor de la Viena, iar pe 17 noiembrie 2005 a adoptat o rezolutie care prevede ca echipa nu este mandatata sa ia singura decizii referitoare la statutul provinciei.

„Toate deciziile privitoare la viitorul tarii necesita ratificarea Parlamentului sau confirmarea in cadrul unui referendum,” se precizeaza in rezolutie.

Echipa de negociere este formata din presedintele Fatmir Sejdiu, premierul Agim Ceku si liderii din opozitie, Hashim Thaci si Veton Surroi.

Cand echipa de negociere a prezentat Camerei Legislative primul raport privind evolutia discutiilor, la inceputul acestei luni, documentul a fost aspru criticat.

Sabri Hamiti, reprezentant al Ligii Democrate din Kosovo, LDK, cel mai important partid kosovar, considera raportul negociatorilor ca fiind „sarac” si a declarat ca acesta era menit mai mult sa pacaleasca deputatii decat sa furnizeze informatii clare.

Hamiti spune ca planul de descentralizare inseamna „taiere in carne vie pentru Kosovo”, din moment ce presupune restrangerea granitelor municipalitatilor (zone administrative de genul judetelor).

Un alt membru LDK, Nekibe Kelmendi a declarat ca procesul de negociere a fost „folosit de anumiti indivizi pentru a-si promova interesele politice.”

Emrush Xhemalji, reprezentant al Miscarii Nationale din Kosovo, LPK, a solicitat un vot de incredere in echipa de negociatori, precizand ca „pana acum fiecare intalnire cu delegatia sarba s-a incheiat cu un pas inapoi in eforturile de obtinere a independentei provinciei Kosovo.”

Ca raspuns la aceste acuzatii, Nazim Jashari, deputat al partidului politic ORA, a declarat ca acuzatiile sunt ipocrite.

„Cele mai numeroase critici vin din partea celui mai mare partid, LDK, un partid care ar putea, cu siguranta, sa exercite presiuni asupra negociatorilor, daca ar dori acest lucru.”

In ciuda declaratiilor dure din cadrul parlamentului si a protestelor din cateva orase din Kosovo, cei mai multi analisti politici spun ca adevarata problema este lipsa de informatii.

„Populatia din Kosovo se teme de procesul de negociere si de descentralizare, pentru ca nu sunt la curent cu evolutia discutiilor din Viena si nu isi dau seama ce inseamna descentralizarea,” a declarat Lulzim Zeneli, purtator de cuvant al LDK. Zeneli a spus ca echipa de negociere trebuie sa lucreze mai mult la informarea corecta a publicului.

Blerim Latifi, consilier al lui Hashim Thaci, liderul Partidului Democrat din Kosovo (PSK), partid de opozitie, a declarat ca protestele au legatura si cu alegerile interne ale LDK, partid ce a ramas fara lider dupa ce Ibrahim Rugova a decedat acum opt luni.

Latifi a confirmat, totusi, ca „negociatorii din Kosovo nu sunt destul de transparenti privind discutiile ce se poarta cu Serbia.”

Pentru Ilir Dugolli, reprezentant al Institutului pentru Cercetari Politice si Dezvoltare din Kosovo, KIPRED, protestele de la Gjilan sunt dovada frustrarii cauzate de faptul ca „cetatenii si politicienii nu au primit informatii importante.”

Pe de alta parte, publicistul Dukagjin Gorani spune ca toate partidele politice din Kosovo sunt entitati fragile si ca succesul sau esecul negocierilor pe marginea statutului final nu ar depinde deloc de formatiunile politice kosovare.

„Statutul provinciei Kosovo este o problema internationala si aceasta va fi solutionata pe plan international indiferent de capacitatea sau incapacitatea noastra de a negocia,” a declarat Gorani.

La rindul sau, Mufail Limani, un alt analist local, este de aceeasi parere. Protestele recente la adresa negocierilor, spune acesta, „dau bine la televizor dar nu au un efect politic serios.”

„Chiar daca ar protesta un milion de persoane in centrul Pristinei sau al Belgradului, nu ar afecta procesul de negociere,” a adaugat acesta.