Cei mai bogati 100 de oameni din Europa Centrala si de Est s-au imbogatit in 2006 cu inca doua treimi din cat aveau deja.Ei au acum, impreuna, 256 miliarde de dolari.
Clasamentul celor mai bogati 100 de oameni de afaceri din Estul Europei, alcatuit de revista poloneza „Wprost”, nu e chiar o noutate. A fost lansat in urma cu doua saptamani si au aparut deja numele celor noua romani in-clusi in top.
Din pacate insa, in afara de informatia in sine, nu s-a mai spus nimic. E stupid sa ne marginim la a constata ca „topul celor mai bogati din Est contine 48 de rusi, 15 ucraineni, 14 polonezi, 9 romani, 4 sarbi, 3 croati, 3 cehi si cate doi bulgari si letoni”.
Sa remarcam asadar, in primul rand, ca rusii astia - de la puternicii Abramovici si Dieripaska pana la dizgratiatul Hodorkovski - poseda 193 de miliarde de dolari dintr-un total de 256, de unde se vede ca ei monopolizeaza de fapt trei sferturi din top, nu jumatate, cum ar iesi dupa simpla numaratoare.
Ceea ce ne intriga mai tare sunt salturile anuale ale averilor de la 6 la 13 miliarde (Oleg Dieripaska), ori, mai dihai, de la 3 la 12 (Vagit Alekperov).
Decanilor din clasamentul „Forbes” le tremura scaunele cand se gandesc ca lor le-a luat decenii sau chiar generatii sa ajunga la 20 de miliarde de dolari, iar lui Abramovici - doar cinci ani.
Daca ne uitam la viteza cu care se scumpesc petrolul si gazele, cuprul, aluminiul si nichelul, gasim si explicatia imbogatirii ultrarapide a oligarhilor rusi.
Daca langa materiile prime si semifabricatele de pe mosiile lui Abramovici, Dieripaska, Mordasov, Kierimov si Mahmudov mai punem si niscaiva actiuni, imobile si terenuri - raportul dintre pretul caselor si veniturile rusilor e unul dintre cele mai dezechilibrate din lume! - ajungem la concluzia ca topul miliardarilor Estului nu e o poveste de succes, ci un roman de aventuri pigmentat cu episoade la foc automat demne de New Yorkul dominat de clanul Gambino.
Unii mai rapaci ca altii
Insa, daca rusii mai au ceva decenta, iar tara lor mare e inca neexplorata in totalitate, la ucraineni nu exista nici macar astfel de circumstante atenuante.
In timp ce magnatii moscoviti au adunat 21,5% din PIB-ul Federatiei, cei din Kiev au trecut de o treime. Ucrainenii sunt mai rapizi, pentru ca, in medie, averile lor nu doar s-au dublat in 2006, ci s-au triplat - de la 10 la 31 de miliarde dolari.
La scurta vreme de la Revolutia Portocalie, averea metalurgistului Rinat Ahmetov - patronul echipei de fotbal Sahtior Donetk - a crescut de la 2 la 7 miliarde de dolari. Un salt demn de un om de incredere al fostului presedinte Leonid Kucima.
Probabil ca in timpul acesta ginerele „cneazului“ Kucima, Victor Pinciuk, isi musca mainile, fiindca averea lui doar s-a dublat - de la 1,5 la 3,5 miliarde dolari.
Cu alte cuvinte, dupa ce am trecut in revista aproape 90% din clasamentul „Wprost” parca nici n-ar avea sens sa-i mai aducem in discutie pe restul. Ce daca au polonezii 14 multimilionari, raportati la PIB-ul tarii sunt neimportanti: 3,3%. La fel si la cehi si croati - 3,2% din PIB.
Sarbii au mult - 25,8% din PIB -, dar peste jumatate din bani sunt ai celebrului Philip Zepter (nascut Milan Jankovic), adica nu-s facuti pe meleagurile natale.
Si la noi, din sase miliarde ar trebui scazut unul al lui Iosif Constantin Dragan, dar din nefericire nu putem trece peste faptul ca cele mai mari salturi ale averilor printre milionarii romani s-au vazut la un petrolist (Dinu Patriciu), la un jucator pe piata bursiera (Sorin Ovidiu Vantu) si la un speculator de terenuri (Gigi Becali). Iata niste obiceiuri care seamana frapant cu ale rusilor si ucrainenilor.
Iar cand ii intrebam pe oficialii romani daca scumpirea activelor are efect asupra inflatiei, ei ne dau de inteles ca nu-i treaba noastra. Asta nu face decat sa ne intareasca banuiala ca mai toti cei implicati in politica si care controleaza economia au investit masiv in terenuri, case si actiuni. De asta e important sa creasca pretul la ce au si sa scada la ce n-au.
Ceea ce nu prea au ei sunt fabricile, ca banii se puteau spala macar in sectorul productiv, daca se vede ca asta-i etapa pe care o parcurge tara. Ei insa prefera sa transforme capacita-tile de productie in spatii de depozitare ori in terenuri vandute bucata cu bucata. La fel cum vor sa faca si cu parcurile, aeroporturile, institutele de cercetare.
Tot de-asta se pune si in-terdictie la masinile second-hand, ca sa nu se strice piata automobilelor, pe care statisticile le considera investitii realizate in economia nationala (ele figureaza la categoria „utilaje - inclusiv mijloace de transport”).
Topuri cu susul in jos
Dar sa nu intram in detalii. Romanii, sarbii, bulgarii si letonii sunt mici pe langa rusi si ucraineni, pe polonezi si cehi nici macar nu-i putem acuza ca milionarii dauneaza sanatatii economiei. Mai bine am rezolva ultimul mister care ne macina: de ce in clasamentul celor 100 nu gasim nici unguri, nici slovaci, sloveni, estonieni ori lituanieni?
Fiindca ei conduc in cu totul alte topuri, cele adevarate. Estonienii, de pilda, au ajuns campioni la investitii straine pe cap de locuitor.
Nu stiu cum se face ca patru din cele cinci tari care urmeaza dupa ei (Ungaria, Croatia, Slovacia, Slovenia) nu au reprezentanti in clasamentul „Wprost”! Topul investitiilor straine pe locuitor (cumulate din 1990 pana in 2005) e inchis taman de cei care domina in ierarhia averilor. De la coada la cap: Ucraina, Serbia, Rusia, Romania.
