Comisia Europena va recomanda, marti, aderarea Romaniei si Bulgariei la UE la 1 ianuarie 2007. E rezultatul implementarii unor reforme dure, dar si al unor complexe negocieri subterane, al unui intreg sistem de relatii politice si economice puse in functiune timp de mai bine de zece ani.

Cit de dificil a fost insa pentru Romania sa ajunga la acest moment al aderarii la UE? Care sunt perspectivele si provocarile integrarii? Care sunt prietenii si ne-prietenenii Romaniei? Analiza HotNews.ro traseaza o harta a relatiilor cu cei 25 de membri ai UE, dar face si o radiografie a situatiei actuale si a perspectivelor post-aderare.

Pe cine ne bazam

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana inseamna, printre altele, aderarea la un club cu reguli stricte, dar unde adesea conteaza relatiile directe sau modul cum sunt gestionate acestea.

[c:1:s]Care ar fi asadar prietenii Romaniei printre cele 25 de tari membre UE? Dar statele care ne sunt indiferente, daca nu uneori ostile?

HotNews.ro a intocmit o lista cu aceste tari, luind in calcul urmatoarele criterii ferme:

- modul in care a fost sprijinita candidatura Romaniei la UE

- daca a fost ratificat Tratatul de aderare in parlamentul national

- nivelul relatiilor politice

- relatiile economice bilaterale

- deschiderea pietei locale a muncii fata de imigrantii din Romania

Tari prietene

Italia, Ungaria, Grecia, Spania, Portugalia, Franta, Irlanda

Grupul acesta cuprinde tari cu care Romania are in mod traditional relatii politice sau economice bune si care au ratificat deja Tratatul de aderare. Franta este inclusa aici pentru ca fost unul dintre principalii sustinatori ai integrarii europene a tarii noastre.

Cu toate acestea, Franta nu e deloc interesata sa-si deschida piata muncii, varianta luata in calcul si de Ungaria. In restul celorlalte tari, exista deja importante comunitati de romani aflate la lucru.

State neutre

Finlanda, Suedia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Cehia, Cipru.

Majoritatea statelor membre UE nu au totusi relatii economice si politice privilegiate cu Romania.

Tari nu tocmai prietene

[c:2:d]Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Austria, Danemarca

In acest grup se regasesc doua dintre principalele “motoare” ale UE - Germania si, respectiv, Marea Britanie, care constant au avut o atitudine reticenta fata de includerea Romaniei in rindul noilor membri ai Uniunii.

Totusi, Germania, Olanda si chiar Marea Britanie sunt printre principalii investitori in Romania

Cum stam

In proiectul de raport, Comisia Europeana constata evolutiile pozitive ale Romaniei si Bulgariei in toate domeniile acquis-ului comunitar, ceea ce demonstreaza capacitatea lor de a fi membri ai Uniunii de la 1 ianuarie, dar considera ca inca mai sunt necesare progrese, in special in reforma justitiei si lupta impotriva coruptiei, dar si in agricultura.

Astfel, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana - pe care cele Romania si Bulgaria l-au semnat in aprilie 2005 - prevede trei clauze de salvgardare, care ar putea fi activate timp de trei ani de zile, dupa aderare.

Doua sunt domeniile cu probleme mari pentru Romania: Justitia si Afacerile Interne si Agricultura. Sa le luam pe rand.

In ceea ce priveste Justitia si Afacerile Interne, Romania trebuie sa arate ca este preocupata de combaterea coruptiei.

Astfel, Romania trebuie sa imbunatateasca transparenta si eficienta Consiliului Suprem al Magistraturii, sa infiinteze Agentia Nationala pentru Integritate, sa faca anchete profesionale si ne-partizane in cazurile de coruptie la nivel inalt si sa continue lupta impotriva coruptiei la nivelul autoritatilor locale.

Capitolul cel mai sensibil este cel al Agriculturii, unde Romania va avea inca de la aderare o clauza de salvgardare privind pesta porcina, fiind mentinuta interdictia exporturilor de porci vii, produse si carne de porc.

Daca agentiile de plati nu vor fi acreditate pina la 31 martie 2007, tara noastra risca sa piarda un sfert din subventiile pentru fermieri. Iar sumele sunt importante, caci doar in 2007, Romania si Bulgaria ar urma sa primeasca impreuna 640 de milioane de euro pentru fermieri.

Ambele tari vor trebuie sa faca rapoarte odata la sase luni, cu un prim bilant pana la 31 martie 2007, urmat de un raport al Comisiei Europene in iunie.

Acest mecanism de verificare si asistenta al Comisiei nu a mai fost aplicat pina acum si in cazul altor tari care au aderat la UE, dar - asa cum spunea un oficial European - “nimeni nu vrea sa pedepseasca Romania si Bulgaria, vrem doar sa munceasca mai energic pentru a termina ce mai e de facut”.

Ce perspective avem

Conform sondajelor de opinie, pentru romani UE e asociata in primul rind cu o dorita bunastare economica (locuri de munca mai bine platite, cresterea investitiilor) sau cu libertatea de miscare.

[c:3:s]Potrivit estimarilor cele mai echilibrate, aderarea la Uniune va aduce unele avantaje indiscutabile: o crestere a atractivitatii si stabilitatii, in primul rind pentru capitalul si investitiile straine, dezvoltare pe baza fondurilor europene, garantarea stabilitatii politice si a securitatii.

Insa, avantajul major il reprezinta modernizarea societatii romanesti per ansamblu, atit social cit si economic. Tinind cont de experienta anterioara, statutul de membru UE va insemna uniformizarea nivelului de dezvoltare a diverselor regiuni ale Romaniei prin accesul la sume importante de bani din fondurile comunitare, cresterea competitivitatii economice, stabilitate macroeconomica si monetara.

Romania si Bulgaria nu vor reusi insa sa recupereze foarte rapid handicapul care le separa fata de majoritatea tarilor UE. Un singur exemplu in acest sens este elocvent: daca in Bulgaria salariul mediu este de circa 170 de euro, iar in Romania de 250 euro, in foarte multe dintre tarile UE acesta este de aproape zece ori mai mare.

Dezvoltarea si prosperitatea celor doua tari nu vor veni insa simplu.

Pentru inceput ele vor trebui sa stringa foarte mult cureaua si sa gaseasca solutii pentru a depasi unele greutati majore legate de alinierea preturilor - indeosebi la utilitati si energie - la cele europene, de indeplinirea strictelor criterii financiare si monetare sau de respectarea costisitoarelor reguli privind siguranta alimentara, protectia mediului, standarde de calitate.

Dar Uniunea Europeana nu inseamna doar un conglomerat economico-social ci reprezinta si o suma de valori liber asumate, bazate pe respectarea drepturilor omului si a legii.

Totusi, in Romania, procentul celor care cred ca integrarea in UE va creste eficienta institutiilor statului, ca va scadea coruptia sau ca se va asista la o accentuare a diferentelor sociale dintre bogati si saraci este mai curind scazut.

Pe de alta parte, romanii au mai multa incredere in familie, decit in institutii, participa rar la actiuni civice si nici nu au un spirit antreprenorial iesit din comun.

In schimb, sunt cel mai adesea nemultumiti de democratia din tara lor, ca si de modul in care functioneaza economia de piata.

Asadar, cum se vor adapta romanii la valorile reprezentate de Uniunea Europeana ramine o ecuatie cu final deschis.