Poker pe dezbracat contribuabilul

de Florin Rusu     Saptamana Financiara
Marţi, 26 septembrie 2006, 0:00



- Birocratii vor sa joace la ruleta vladeasca 50 de miliarde de euro in 2007, cu doua treimi mai mult decat si-au propus anul trecut
- MInisterul Transporturilor cere un buget triplu fata de 2006, in timp ce Ministerul Muncii, Camera Deputatilor si SRI s-ar multumi doar cu o dublare

Statele care limiteaza cheltuielile publice la aproximativ 30% din Produsul Intern Brut (PIB) se remarca si prin cea mai inalta eficienta a sectorului public, arata un studiu din ianuarie 2006 al Bancii Central Europene (BCE), care analizeaza economiile noilor state membre UE si pe cele emergente.

Ministerul Finantelor din Romania pare insa ca nu da doi bani pe parerile expertilor BCE si propune o majorare a cheltuielilor guvernamentale de la 32,8% din PIB, cat era prevazut in bugetul initial votat in Parlament pentru 2006, la 36,4% din PIB-ul pentru 2007, estimat la 380,4 miliarde RON (aproximativ 108,7 miliarde euro
In total, statul ar urma sa cheltuiasca anul viitor 138,5 miliarde RON.

Numai ca ministerele si celelalte institutii publice dau dovada de o lacomie si mai mare, dorind sa risipeasca aproape jumatate din produsul contribuabililor, mai exact 45,2% din PIB (aproximativ 172 miliarde RON - 50 de miliarde euro, fata de 29 miliarde euro, cat a propus initial Guvernul anul trecut pentru 2006, sau fata de ipoteticele 34 miliarde, cat ar trebui sa cheltuiasca in acest an,

daca se ating deficitul de 2,5% din PIB si cresterea economica fantastica de 7%).
La banii ceruti de aparatul birocratic se adauga si contributia Romaniei la bugetul UE, de 1% din PIB, si cheltuielile cu dobanzi, care in acest an s-au ridicat la aproximativ 1,1% din PIB. In total, in 2007, intretinerea aparatului public ar putea costa contribuabilul aproape 38,5% din PIB, potrivit cifrelor avansate de Vladescu, si 47,3% din PIB, potrivit cererilor birocratilor.
Pretentiile exagerate ale ministerelor si celorlalte institutii publice au provocat o reactie dura a Ministerului Finantelor, care a prezentat si o nota ultimativa.

In aceasta nota se solicita Executivului „luarea unei decizii urgente prin care sa se stabileasca in ce conditii trebuie elaborate bugetele ordonatorilor principali de credite pe anul 2007, astfel incat Ministerul Finantelor Publice sa poata elabora bugetul de stat pe anul 2007 si depunerea lui pentru a fi discutat, in prima lectura, in sedinta Guvernului din 20 septembrie“.

Toata supararea a pornit de la faptul ca, in urma negocierilor avute pe tema bugetului, „niciunul dintre ordonatorii principali de credite nu a renuntat la propunerile lor, solicitand in continuare fonduri suplimentare, precum si, in unele cazuri, un numar suplimentar de posturi pentru care se invoca indeplinirea conditionalitatilor privind integrarea in Uniunea Europeana“.

In plus, din cei 51 de ordonatori principali de credit, doar 22 au transmis bugetele cu incadrare in limite, restul de 32 depasind valorile propuse de Finante. „Totodata, prin propunerile inaintate, niciun ordonator principal de credite nu s-a incadrat in limita de cheltuieli de personal stabilita pentru incadrarea in 5,5% din PIB“, se precizeaza in nota ministerului.

Cheltuieli de 36% din PIB si in 20
De altfel, se poate spune ca Ministerul Finantelor culege ce a semanat.

Tendinta de majorare a cheltuielilor guvernamentale era evidenta, pentru ca, in urma repetatelor rectificari bugetare din acest an si in pofida faptului ca estimarea PIB-ului a fost modificata de la 322,5 miliarde lei la 330,3 miliarde lei pentru 2006, ponderea cheltuielilor in PIB pentru acest an va fi de 36%, si nu de 32,8%. Iar institutiile statului tot nemultumite sunt.

Chiar daca ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a fost mai mult decat darnic cu ele in ceea ce priveste bugetul pe 2007, ministerele si celelalte institutii publice solicita suplimentar nu mai putin de 8,8% din PIB.

Si asta fara a se lua in calcul solicitarile administratiei locale, intrucat „pana la data de 7.09.2006 au fost prezentate la Ministerul Finantelor Publice numai 24 de proiecte de buget centralizate la nivel de judet, din cele 42 de judete si municipiul Bucuresti“.

Daca le-ar face pe plac, Finantele s-ar afla intr-o situatie mai mult decat tragica: ar accepta cheltuieli publice de 45,2%, in conditiile in care veniturile bugetare nu depasesc de obicei 30-32% din PIB. Si in actualele conditii, pentru a avea un deficit de numai 2,5% din PIB pe 2006, asa cum si-a propus Guvernul, ar trebui ca statul sa inregistreze incasari de 33,5% din PIB.

Incasari mai mari cu peste un punct procentual fata de estimarea sefului ANAF, care a anuntat ca, in acest an, veniturile se vor ridica la 32,3% din PIB fata de 30,4% in 2005.

Privatizarea salveaza Romania
Diferenta ar putea fi acoperita de o parte din veniturile obtinute din privatizare. Pe primele opt luni ale anului, statul incasase de pe urma privatizarii 1,34 miliarde RON, 598 milioane euro si 20,5 milioane dolari. In total, peste 1,5 miliarde RON (aproximativ 0,5% din PIB-ul anului 2006). Potrivit Legii 48/2005, aceste sume pot fi utilizate pe destinatii prevazute prin Hotarari de Guvern.

Iar pe ultimele luni ale anului ar mai putea intra si alti bani din privatizari. Asa se explica si nivelul extrem de ridicat al cheltuielilor acceptate de ministrul finantelor pentru 2007, de 36,4% din PIB. Foarte probabil, in elaborarea bugetului s-a tinut cont si de banii care urmeaza sa intre din vanzarea BCR, daca nu si a CEC-ului.

Insa introducerea banilor din privatizare in venituri este una inselatoare, pentru ca acestea sunt venituri temporare ale statului. Si este putin probabil sa se revina la vechiul nivel al cheltuielilor, crescand asteptarile populatiei, dar si, precum se vede din lacomia ministerelor, ale birocratiei.

Renegocierile costa
Daca Finantele ar accepta pretentiile birocratilor, deficitul bugetar pentru 2007, anuntat de Sebastian Vladescu la 2% din PIB, ar exploda. Cu toti banii obtinuti pe BCR si pe CEC si cu toate eforturile lui Bodu de a strange mai multi bani la buget, el va sari de 10% din PIB.

Iar experienta Ungariei, care se confrunta cu o „mineriada“ pentru un deficit ascuns de 10%, ar trebui sa-i puna pe ganduri pe oficiali. Dar care sunt ministerele lacome? De departe, se remarca Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Acesta, desi a primit cea mai mare suma de la buget pe 2007, 10 miliarde RON (cu 19% mai mult decat avea prevazut initial in 2006, insa cu 7% mai putin de-cat a obtinut in urma rectificarilor), solicita inca 19,629 miliarde RON. In total, aproximativ 8% din PIB.

Cu alte cuvinte, Transporturile vor sa-si tripleze bugetul, in conditiile in care contractele din domeniu, atat in constructii, cat si cele din infrastructura rutiera, se semneaza de ani buni in dispret fata de banii contribuabililor.

Firmele clientelare benficiare ale acestor contracte pot fi numarate pe degetele unei maini, maximum pe degetele ambelor brate cu care platesc plocoanele catre mai-marii zilei ce le daruiesc renegocieri de contracte pe motivul scumpirii materialelor de constructii.

Solidari in jurul ciolanului
De altfel, nici Ministerul Finantelor nu se lasa mai prejos. In loc sa fie un model al grijii cu care pastoreste banul public si un exemplu pentru celelalte institutii ale statului, acesta solicita pentru „actiuni generale“ un buget de doua ori mai mare decat cel de care au beneficiat in 2006 (de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde RON).

Alt minister care ar dori sa-si dubleze bugetul este Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale. Anul trecut, in urma rectificarilor, bugetul acestuia s-a ridicat la 6,5 miliarde RON.
Finantele au propus, pentru 2007, o majorare la 8,6 miliarde, in timp ce Ministerul Muncii a solicitat 13,5 miliarde. Buget de doua ori mai mare vrea si Consiliul pentru Combaterea Discriminarii, probabil ca urmare a scandarilor rasiste de pe stadioane.

Nici Institutul Cultural Roman nu s-a lasat mai prejos, probabil gandindu-se ca daca tot nu suntem in stare sa exportam marfuri (ca rezultat al supra-impozitarii companiilor private) sa ne promovam macar intelectualii, pentru a nu-i mai plati de la buget.

Lorzii din Camera milogilor
Marii campioni ai intrecerii democratice, deputatii, intentioneaza sa ceara si ei partea leului. Acestia doresc sa dispuna de o suma dubla fata de cea pe care au irosit-o anul trecut. E adevarat ca deplasarile, limuzinele, telefoanele, birotica si camerele de hotel costa. Mai ales ultimele, care s-au scumpit in urma summit-ului (sommet-ului, pardonnez-moi!) Francofoniei din aceasta saptamana.
Dupa ultima rectificare, in luna august, Camera Deputatilor a ajuns la un buget de 180 milioane RON. Cheltuielile solicitate pentru anul viitor se ridica la aproape 340 milioane RON, potrivit unei note analizate de Guvern.

De altfel, dintre cele noua institutii publice care, conform legii, isi aproba bugetul, doar patru si-au insusit limita de cheltuieli aprobata de Guvern, celelalte cinci - Senatul, Camera Deputatilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea de Conturi si Consiliul Superior al Magistraturii - nerecunoscand limitele transmise.

„Diferenta totala care depaseste limita aprobata de Guvern pentru aceste institutii este de 209,3 milioane RON (respectiv 0,06% din PIB)“, sustine nota Ministerului Finantelor.

Servicii speciale la tarife occidentale
Chiar daca nu au inca un sef, SRI-istii s-au mobilizat si ei, cerandu-si tainul.

In 16 ani de activitate, au reusit sa identifice doar un terorist care intentiona sa arunce in aer institutiile statului cu o butelie, dar s-au remarcat, in schimb, prin priceperea cu care traduc in rapoartele lor de activitate prezentate Parlamentului termeni generali din tratatele de criminalitate transfrontaliera sau economica.
Totodata, ei au demonstrat o deosebita capacitate de sinteza, compiland cu pricepere articolele din presa, de unde isi extrag exemplele prezentate in rapoarte. Orele de studiu trebuie recompensate pe masura, asa ca vasnicii aparatori ai securitatii nationale au cerut un buget cu 109% mai mare decat cel pe anul trecut.
In 2006, nota de plata a convorbirilor telefonice, ascultate, si nu efectuate de SRI, a fost de 929 milioane lei (initial, 832 milioane lei, majorata in urma rectificarilor motivate de evaporarea unor „teroristi“ periculosi precum Hayssam).
Finantele le-au propus SRI-istilor semnarea unei note informative de un miliard RON, refuzata insa de integrii slujitori ai diferitelor (lovituri de) Palate, care au solicitat nu mai putin de doua miliarde RON. Asa ca aveti grija ce vorbiti la telefon pentru ca ochii si urechile statului ar putea dispune de fonduri suficiente sa creeze chiar si o realitate virtuala!

Banca central europeana: 30% din PIB, cheltuieli publice optime
Ceea ce ignora atat Ministerul Finantelor Publice, cat mai ales celelalte institutii care vor sa risipeasca banii contribuabililor este faptul ca intre majorarea cheltuielilor publice si cresterea economica nu exista intotdeauna o relatie pozitiva. Dimpotriva chiar.

Potrivit studiului Bancii Central Europene (BCE) intitulat „Public sector efficiency, evidence from new EU member states and emerging markets“, exista o legatura stransa intre nivelul restrans al cheltuielilor publice (autorii recomanda 30% din PIB) si cresterea economica accelerata si a PIB-ului pe cap de locuitor.

In opinia autorilor, cheltuielile publice optime ar trebui sa fie mult mai restranse in multe dintre noile state membre si in statele din pietele emergente.
Expertii BCE afirma ca numai statele baltice au adoptat o astfel de politica economica, iar rezultatele economice le recomanda si celorlalte aspirante.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


191 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by