Champions League este o competitie unica in lumea fotbalului. O competitie la care au acces numai echipele mari ale Europei si in care surprizele pot pica oricand. Din pacate aseara nu a fost cazul de o surpriza pe Ghencea, oricat am sperat noi, microbistii romani.

Olympique Lyon a venit la Bucuresti fara aere de mare echipa, constienta de importanta fiecarui meci pe care il joaca pentru a-si atinge scopul: finala UEFA Champions League in sezonul 2006-2007. Oponenta ei si favorita noastra, Steaua Bucuresti, venea dupa un meci mare la Kiev si dupa trei mai slabe in campionat. Chiar daca stelistii au incercat sa-si faca jocul, aseara nu prea le-a reusit.

Imi aduc aminte ca dupa meci am vazut un interviu dat de Gigi Becali in care acesta spunea ca dupa primele 15 minute s-a linistit, dandu-si seama ca Steaua putea juca o saptamana cu Lyon fara sa marcheze.

Asa a si foat meciul aseara si, dupa cum tot patronul Stelei spunea, ca sa poti juca la un asemenea nivel si pentru a nu te face de ras sau a spera la victorie iti trebuie jucatori foarte tehnici si hotarati, jucatori care sa stie sa tina balonul. Inca o data s-a dovedit ca cine are posesia are sanse mai mari sa castige. Lyon a tinut mai mult balonul si a castigat.

Primul gol al francezilor a picat chiar inainte de pauza, dupa o grava eroare a portarului Carlos. Cu toate acestea, nu trebuie sa tipam iar la Carlos. A aparat foarte bine si in acest meci. Si mai stim ca orice portar mare a facut greseli in meciuri importante. Si Zenga a gresit, si Zoff, si Casilias, toti gresesc.

Important este sa realizam ca daca intram cu 0-0 la pauza Lyon tot ataca pentru victorie in partea a doua si eu unul cred ca o obtinea oricum.

Pacat de jucatorii Stelei, pentru ca au muncit mult. Pacat ca inca nu reusim sa intram fara emotii pe teren, oricare ar fi adversarul pe care il intalnim.

Steaua nu a pierdut sansele de calificare in sferturi sau mai departe in Europa, in Cupa UEFA, asa ca nu avem de ce sa fim suparati. Tristi poate pentru ca nu a reusit aseara surpriza, dar nu sa ne suparam. Mai sunt meciuri de jucat in acest an in grupe si vor mai fi si in anii urmatori.

Odata ajunsi la acest nivel, eu cred ca urmeaza cativa ani in care echipele romanesti vor juca multe meciuri in competitiile europene. Asa ca sa tinem pumnii Stelei pentru meciul cu Real, de peste trei saptamani, si sa tinem pumnii stransi si pentru Dinamo si Rapid si punctele pe care le pot aduce Romaniei.