Francofonia, de la Ceausescu la Basescu (de Bogdan Chirieac)

de Bogdan Chirieac     Gandul
Vineri, 29 septembrie 2006, 0:00



Traficul blocat, elevii in vacanta fortata, institutiile publice inchise, imaginea horror a lui Basescu vorbind limba franceza - iata cam ce le ramane romanilor dupa Sommet-ul Francofoniei organizat la Bucuresti. Un cadou de zeci de milioane de euro, facut de Romania de dragul nostalgiilor imperiale ale Frantei.

Principalii beneficiari sunt tari din lumea a treia, unde cativa dictatori din Africa Neagra, aflati acum la sommet, isi mai aduc inca aminte cu nostalgie de Nicolae Ceausescu, cel care le dadea gratis bani si arme pentru "lupta de eliberare impotriva colonialismului si imperialismului".

Dictatorul roman recompensa astfel primirile pline de culoare si ritm pe care le avea pe continentul african, cu zeci si sute de mii de oameni invesmantati in pene si piei, batand in tobe si scandand "Vive le president Ceausescu!".In zilele noastre, Romania lui Basescu a incercat sa recompenseze Franta pentru tot ceea ce a facut in a-i sprijini aderarea la UE prin organizarea sommet-ului.

Daca americanii au NATO, o organizatie serioasa si cat se poate de contondenta, unul din instrumentele prin care liderii de la Casa Alba au un cuvant de spus in toata lumea, francezii si-au facut si ei Francofonia, un fel de cenaclu cultural prin care politicienii francezi vor si ei sa se faca auziti pe unde pot.

De fapt, francofonia este echivalentul anglo-saxon al Commonwealth-ului, organizatie ce reuneste peste un miliard de oameni si care s-a ridicat pe ruinele fostului imperiu britanic.

Francofonia este insa o organizatie deschisa practic oricui. Chiar si cei care nu au vreo legatura cu limba franceza sunt admisi. Sunt membre ale Francofoniei tari ca Bulgaria si Croatia si se pregatesc de admitere Albania si Ucraina - cunoscute tari francofone... Pe langa cei foarte saraci, la masa francofoniei stau si state extrem de bogate, precum Canada sau Elvetia.

Din nefericire, organizatia nu are mecanismele necesare pentru ca experienta si resursele celor din nord sa-i ridice din mizerie pe cei din sud. Pentru Romania, manifestarea este un exercitiu de imagine indoielnic, profitabil cat de cat daca tara nu s-ar fi aflat in NATO si, in curand, in UE.

Din acest moment, prioritatile Bucurestiului ar trebui sa se indrepte spre obtinerea de randamente maxime in procesul de integrare, renuntandu-se la actiuni cu finalitate incerta.

Francofonia organizata la Bucuresti ar fi putut totusi aduce Romaniei un castig palpabil: incalzirea relatiilor cu Franta. Din nefericire, in ciuda eforturilor presedintelui Basescu, acest lucru nu pare sa se fi produs. De-a lungul istoriei, Parisul a sprijinit constant Romania.

Dupa 1989, Franta a fost cel mai viguros avocat al tarii noastre in fata Occidentului, fie ca a fost vorba despre NATO, fie despre UE. Venirea la putere a lui Traian Basescu, in 2005, si discursul sau bizar de politica externa au contrariat Franta si Germania. O prima intalnire Chirac-Basescu, in toamna trecuta, nu a spart gheata groasa dintre cei doi.

Chirac nu l-a condus la usa pe Basescu, la Palatul Elys饬 si nici nu a dat declaratii presei impreuna cu acesta. Lucruri pe care, altminteri, presedintele Frantei nu ezita sa le faca atunci cand e vizitat de indiferent ce dictator african francofon. De aceasta data, Basescu a facut un gest spectaculos, acceptand chiar sa scoata din foc castanele Frantei cu mana sa.

Astfel, la conferinta de presa comuna data cu presedintele Chirac, Basescu si-a asumat oficial raspunderea neinvitarii la francofonie a presedintelui Libanului, Emile Lahoud. Mai mult, el a pomenit de suspiciunile privind implicarea acestuia in asasinarea fostului premier libanez Rafik Hariri, la 14 februarie anul trecut. Lahoud are legaturi stranse cu Hezbollah si Siria.

El l-a acuzat pe Chirac ca a blocat invitarea sa la sommet. Presedintele Frantei a raspuns diplomatic, negand orice amestec, dar invocand rezolutia ONU ce contesta legitimitatea lui Lahoud in functia de presedinte al Libanului. Franta are astazi rolul principal in pacificarea si reconstructia Libanului.

Basescu i-a facut un mare serviciu lui Chirac, asumandu-si aceasta responsabilitate, pe care Franta nu doreste sa si-o asume in mod deschis din motive politico-militare. Din nefericire, nici efortul Romaniei de organizare a sommet-ului si nici gestul lui Basescu nu au parut sa-l multumeasca pe Chirac.

El nu a renuntat la micile ironii la adresa Romaniei - tara pe care a spijinit-o altminteri personal in procesul de aderare - afirmand "ma bucur ca stiti ca Franta a sustinut Romania la UE" si caracterizand relatiile romano-franceze, odinioara preferentiale, astfel: "In privinta relatiilor bilaterale, nu sunt probleme deosebite".

Intr-adevar, faptul ca intre Chirac si Basescu nu exista o chimie personala nu mai este o problema deosebita.

Relatiile dintre cele doua tari au astazi atatea fire, incat, poate pentru prima data, factorul politic nu mai e decisiv: Renault a lansat Loganul break la Paris, Orange e lider de piata in Romania, Lafarge e parte la cel mai mare boom imobiliar din Europa de Est, iar EADS, care in Franta intregistreaza esec dupa esec, castiga linistit saci de bani in Romania.

Chirac a multumit, totusi, Romaniei pentru organizarea sommet-ului si a cerut scuze bucurestenilor pentru blocajele din trafic. Semn ca Chirac n-are nimic cu romanii.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


119 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by