La forumul organizat la Berlin in 22 septembrie 2006 de Transparency International, s-a pus degetul din nou, apasat, pe coruptie. Prin aceasta, renumita institutie cu statut de ONG global, se raliaza Bancii Mondiale, care propune o noua strategie, la nivel guvernamental, pentru lupta impotriva coruptiei: Governmental Anti-Corruption Strategy - GAC.
Transparency International (TI) este o organizatie globala, non-guvernamentala cu sediu la Berlin, care se angajeaza activ in lupta civica si la nivel economic, impotriva coruptiei si criminalitatii organizate. TI a fost fondata in 1993 de catre un fost director al Bancii Mondiale, Peter Eigen si alti parteneri simpatizanti ai ideii, din lumea intreaga.
In scurt timp, TI s-a dezvoltat ca una dintre cele mai influente miscari obstesti si nepartinice din lume, fiind comparata, la nivel de importanta a sferei de influenta asupra politicului, cu Attac si Amnesty International.
Strategia Bancii Mondiale a fost lansata pe 17 august, iar in 15 septembrie s-a publicat raportul de evaluare a calitatii guvernarii tarilor lumii.
Transparency International sustine initiativa Bancii Mondiale, una din temele principale de dezbatere fiind: „Care este rolul statului si al opiniei publice internationale, implicit din Romania, in combaterea coruptiei si criminalitatii organizate?”
Prezentarea programului de atac global in problema coruptiei, precum si indicatorii de masurare a eficientei guvernarii tarilor globului, au fost detaliati de conferentul Daniel Kaufmann, director de programe globale al Bancii Mondiale (World Bank /WB) din Washington D.C.
)+',height='+(416+phbzoomofsy())+',scrollbars=auto,left=200,top=200,resizable=1,toolbar=0,location=0,directories=0,status=0,menubar=0,copyhistory=0' ); if (document.images) newWindow.focus()) |
| foto: Dani Rockhoff |
Ca purtator de cuvant al intereselor Bancii Mondiale, Kaufmann s-a referit si la posibilitatea extinderii suportului si competentelor WB in afara executivului sau, permitandu-se totodata statelor sa isi pastreze rolul decizional principal.
Cu alte cuvinte, s-a spus ca WB actioneaza global, dar nu exercita presiuni directe asupra guvernelor tarilor in problema coruptiei si criminalitatii organizate.
Cauza principala a mentinerii coruptiei, considera Kaufmann, este saracia combinata cu proasta guvernare la nivel de stat. In acest sens, in indicatorii si graficele intocmite de WB, apar indici de „operationalizare a guvernarii” si de descompunere a acesteia in componente care pot fi masurate, analizate si optimizate.
Acesti indici sunt: cadrul legii si de control al calitatii acesteia, stabilitatea politica, lipsa de violenta si teroare, controlul coruptiei, responsabilitatea si ecoul extern al politicii guvernantilor. Toti acesti indicatori reflecta, dupa modelul propus de Kaufmann, eficienta guvernarii unui stat.
Pe „harta-semafor” a analizei dominatiei legii si luptei impotriva coruptiei, Germania se afla in zona verde, dar cu stegulet rosu in ce priveste progresele inregistrate in ultima vreme, iar Romania in cea galbena, cu minore ameliorari.
In lansarea GAC (Government & Anti-Corruption Strategy) WB intentioneaza sa directioneze resurse, experti guvernamentali si echipe GAC care sa conlucreze cu echipe nationale in conceperea si implementarea lui la nivel de state.
Noua apare si notiunea de „tari de oportunitate inalta”, care indica asa-numitele tari de risc, in care reformarea si impunerea unui nou regim apar ca masuri ultimative si de maxima stringenta.
Kaufmann incearca, prin exhaustiva sa prezentare, sa raspunda si la intrebarile publicului daca aceasta strategie a Bancii Mondiale se profileaza ca o „politica de sanctiuni”, „o intrare pe usa din dos in politicile interne ale statelor”, ca un subterfugiu in conditionarea finantarilor si chiar ca o actiune de tip politienesc asupra unor tari care trebuie sa fie
pedepsite, alegerea acestora fiind mai mult sau mai putin aleatorie. De asemenea, nu se ascunde faptul ca „fiecare decizie a World Bank are semnificatie politica”.
Apreciind prin evaluare matematica performanta realizata de statele lumii, in actiunea impotriva coruptiei si criminalitatii organizate, Banca Mondiala convinge prin profesionalismul unei abordari globale a problemei. In lansarea bunelor sale intentii apare insa in mod evident, faptul ca ea isi rezerva functia de regulator al finantelor si imprumuturilor mondiale, deci de robinet cu supapa.
