Analiza HotNews.ro

Deficitul comercial-record, semn de suferinta a economiei romanesti

de A.V.     HotNews.ro
Miercuri, 4 octombrie 2006, 0:00



Anul trecut, deficitul comercial al Romaniei a atins pragul record de 10 miliarde de euro. Felul in care decurg lucrurile in prezent arata ca, la sfarsitul acestui an, vom avea probabil un nou record. Oficialii nu cred ca aceasta e neaparat o veste rea.

Ministerul Economiei sustine ca importurile crescute au generat si o expansiune a exporturilor si o crestere a ponderii produselor cu valoare adaugata mai mare. Totusi, bunurile de consum detin o pondere semnificativa in importuri, iar creditarea este in crestere, fapt ce determina Banca Centrala sa impuna masuri de limitare a creditelor pentru populatie si pentru companii.

Dupa ce in 2005 am avut un deficit comercial record de 10 miliarde de euro, in primele opt luni ale anului curent, deficitul comercial al Romaniei s-a adancit la 8,43 miliarde de euro, valoare cu 2,6 miliarde euro mai mare decat cea semnalata in aceeasi perioada a anului trecut. Explicatia e simpla: un ritm mai ridicat al importurilor.

Oficialii Ministerului Economiei si Comertului sustin ca cererea mai mare pentru importuri a fost generata de cresterea productiei industriale, a investitiilor si a consumului.

In perioada mentionata, exporturile au atins valoarea de 16,8 miliarde euro, in crestere cu +17,3% fata perioada similara a anului trecut. Ponderea exporturilor catre tarile membre ale Uniunii Europene in total exporturi este de 67,1%.

In privinta importurilor, in primele opt luni ale anului in curs, valoarea acestora a depasit 25,3 miliarde euro, in crestere cu +25,2% fata de perioada similara a anului anterior. Valoarea importurilor provenite din tarile Uniunii Europene a crescut in perioada mentionata cu 24,7% fata de intervalul similar din 2005 si ponderea acestora in totalul importurilor a fost de 62,1%.

MEC se lauda ca importurile facute au contribuit la imbunatatirea structurii exporturilor

Desi cresterile din industrie, investitii si consum au generat o cerere mai mare pentru importuri, oficialii ministerului Economiei si Comertului sustin ca acest lucru a condus si la o crestere a exporturilor.

”Importurile pentru investitii in economie si cele pentru aprovizionarea industriei (care impreuna ocupa o pondere de peste 74,4% in totalul importului) au sustinut expansiunea exportului, cat si imbunatatirea structurii acestuia in favoarea produselor cu complexitate si valoarea adaugata mai mare, ceea ce confirma tendinta de consolidare continua a competitivitatii produselor romanesti pe

pietele externe”, spune Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert.

Structura importului pe principalele destinatii economice (conform datelor cumulate la sapte luni) releva ca ponderea majoritara la import este detinuta de aprovizionarile pentru industrie (materii prime si materialele) cu 53,22% in totalul importului, urmata de bunurile de capital pentru investitii destinate modernizarii si dezvoltarii economiei -cu 21,2%, bunurile de consum cu 15,36% si de echipamente pentru transport persoane (automobile) cu 4,8%.

Nivelul deficitului comercial ar putea urca la un nivel nepermis

Analistul Andi Lazescu este de parere ca aceasta accentuare a deficitului comercial nu este atat de ingrijoratoare si ca este o situatie fireasca a economiei romanesti care incepe sa se aseze.

"Este ingrijorator, dar nu cred ca este ceva dramatic. Este o situatie fireasca a economiei romanesti care incepe sa se aseze, o economie care incepe sa-si schimbe din mers structura. Daca importurile pentru investitii in economie si cele pentru aprovizionarea industriei au generat o crestere a ponderii produselor cu valoare adaugata mai mare in total exporturi, atunci este bine.

Important este sa avem si o crestere economica pe masura", a precizat pentru HotNews.ro, Andi Lazescu.

Analistul a evidentiat ca o crestere economica mai mare inseamna un consum mai mare de energie si in mod automat o crestere a importurilor. Andi Lazescu estimeaza ca in acest an deficitul comercial ar putea urca undeva la nivelul de 12 miliarde de euro.

Analistul economic Constantin Rudnitchi atentioneaza insa ca deficitul comercial este unul dintre cele mai ingrijoratoare aspecte ale economiei romanesti si ca in acest an acest deficit ar putea sa ajunga la 10% din Produsul Intern Brut, ceea ce este un fapt alarmant.

“Este de remarcat ca dupa multa vreme exporturile romanesti la capitolul masini si echipamente industriale au depasit exporturile de produse in lohn. Pe de alta parte, toata literatura de specialitate atentioneaza ca deficitul comercial devine ingrijorator atunci cand depaseste 5-6% din PIB.

Or, in Romania este posibil ca in acest an deficitul sa ajunga la 10% din PIB”, a precizat Rudnitchi.

Constantin Rudnitchi sustine ca la nivel micro se pune problema finantarii deficitului de cont curent, in componenta caruia intra deficitul comercial.

De altfel, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, in primele sapte luni ale acestui an, deficitul de cont curent s-a adancit la 4,87 miliarde euro, in crestere cu 43% fata de perioada similara a anului trecut, iar principala cauza a acestei evolutii ramane accentuarea deficitului balantei comerciale.

“Problema este ca ies mai multi bani prin importuri si intra mai putini prin exporturi. Echilibrul poate fi atins fie prin investitii, fie prin imprumuturi externe. La primul capitol se pare ca vom avea un nivel de record de investitii straine in acest an de circa 9-10 miliarde euro. Pe partea de imprumuturi Romania are suficient spatiu, dar este un risc.

Daca deficitele cresc, agentiile de rating vor depuncta Romania si automat creditele vor deveni mai scumpe, pentru ca dobanda la imprumuturi va creste”, explica Rudnitchi.

Romania trebuie sa invete din experienta negativa a Ungariei

Analistul spune ca in prezent se estimeaza ca investitiile straine, dupa aderarea la Uniunea Europeana, se vor mentine cam la acelasi nivel, dar atentioneaza ca in Ungaria volumul investitiilor straine dupa aderare a scazut.

“Ungaria a avut ani de zile investitii straine importante, dar de cativa ani incoace, 3-4 ani mai exact, acest nivel s-a plafonat. Acesta este un risc care poate exista si-n Romania”, a spus Rudnitchi.

Analistul spune ca Ungaria are in prezent doua deficite gemene, adica si comercial si bugetar ceea ce impune luarea de masuri drastice. Rudnitchi nu crede insa ca Uniunea Europeana va permite Romaniei sa ajunga in aceeasi situatie, tinand cont de exemplul Ungariei.

“In Ungaria, dincolo de focul din strada, care evident are si o componenta politica, va fi nevoie de masuri de austeritate, care sa reduca deficitul bugetar si sa creasca veniturile la buget, masuri care vor lovi in populatie (alte taxe si impozite, plafonare a nivelului salariilor etc).

Daca marim foarte tare deficitul bugetar riscam sa ajungem in aceeasi situatie, sa avem 3-4 ani de distractie, de cheltuieli si apoi sa urmeze tristetea. Oricum, nu cred ca UE va permite Romaniei sa ajunga in aceasta situatie”, a precizat Constantin Rudnitchi.

Bunurile de consum ar trebui sa detina o pondere mai mica in importuri

Analistul economic atrage atentia ca bunurile de consum detin totusi o pondere insemnata in structura importurilor, dar ca pe de alta parte aceasta situatie ilustreaza si felul in care a fost restructurata economia.

“Ideal era sa avem o pondere mai mica, dar din pacate actualul tablou pentru importuri arata felul in care s-a restructurat economia. Foarte multe companii au dat faliment si anumite zone de productie nu sunt acoperite. Sunt zonele din economie care au produs putin si e normal ca pe aceasta parte sa fie cerere.

Creditele au explodat, este putere de cumparare, dar majoritatea bunurilor de consum vine din import”, spune Rudnitchi.

Pe de alta parte, analistul spune ca asa cum este normal ca BNR sa restranga creditarea, in aceeasi masura este normal ca populatia sa ia credite pentru ca sunt lucruri de care are nevoie si este in natura lucrurilor ca bancile sa caute modalitati de ocolire a restrictiilor bancii centrale.

Banca Centrala a inasprit conditiile de creditare a populatiei si companiilor

Potrivit unui proiect de modificare si completare legislativa elaborat de BNR, publicat pe site-ul Bancii la data de 25 iulie 2006, institutiile financiare nebancare (IFN) vor fi obligate sa respecte aceleasi norme reglementate de Banca Centrala privind creditarea populatiei ca si bancile.

Normele BNR nu vor permite ca, in cazul in care o persoana are mai multe credite, angajamentele totale de plata lunare sa depaseasca 40% din veniturile nete ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

Proiectul prevede ca leasingul financiar destinat dobandirii unei proprietati imobiliare sa fie inclus in categoria creditului de investitii imobiliare iar leasingul financiar destinat nevoilor personale sau achizitionarii de bunuri, inclusiv auto, sa fie tratat ca si un credit de consum.

Potrivit proiectului BNR, angajamentele de plata lunare (toate cheltuielile aferente creditului) ale solicitantului si ale familiei acestuia nu trebuie sa depaseasca, in cazul creditelor de consum, 30% din veniturile nete ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

In cazul creditelor pentru investitii imobiliare, angajamentele de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia nu trebuie sa depaseasca 35% din veniturile nete ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

Noile norme sunt asteptate sa intre in vigoare in luna octombrie a acestui an.

BNR nu a mai majorat rata dobanzii de referinta

Multumita de procesul de dezinflatie si de accelerarea cresterii economice, Banca Nationala a Romaniei a hotarat la data de 27 septembrie, in cadrul sedintei Consiliului de aministratie, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 8,75% pe an, precum si continuarea exercitarii unui control ferm al lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul operatiunilor de piata.

Decizia a fost luata ca urmare a evolutiilor pozitive ale indicatorilor macroeconomici care releva continuarea procesului de dezinflatie si accelerarea cresterii economice pe fondul sporirii investitiilor si al mentinerii unei dinamici inalte a consumului, sustinute si de expansiunea creditului.

Este pentru a doua oara in acest an, cand BNR decide sa mentina rata dobanzii de referinta la nivelul de 8,75% pe an. In luna iunie a acestui an, BNR a majorat rata dobanzii de politica monetara de la 8,5% la 8,75% pe an, in scopul reducerii cererilor de creditare si in dorinta de a controla evolutia inflatiei.

La data de 9 august a anului curent, pe baza analizei indicatorilor macroeconomici, Consiliul de administratie a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 8,75 la suta pe an.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


105 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Suferinta? Titlul e pe linga continut (Joi, 5 octombrie 2006, 10:45)

    Mihai [anonim]

    ..."ponderea majoritara la import este detinuta de aprovizionarile pentru industrie (materii prime si materialele) cu 53,22% in totalul importului, urmata de bunurile de capital pentru investitii destinate modernizarii si dezvoltarii economiei -cu 21,2%, bunurile de consum cu 15,36% si de echipamente pentru transport persoane (automobile) cu 4,8%."...

    Deci aproape 75% din importuri sunt materii prime, materiale, respectiv bunuri de capital pentru investitii. Bunurile de consum sunt doar 15% plus 5% automobile. Daca vrem dezvoltare, avem nevoie de importuri tehnologice, asta e limpede, iar faptul ca aducem materii prime si exportam mai multe produse finite indfustriale cu o valoare ridicata din ce in ce mai mare e semn bun.

    Deci eu nu vad justificata ingrijorarea din titlu.
  • 0 (0 voturi)    
    Oare Dracu e atit de Negru? (Joi, 5 octombrie 2006, 16:39)

    Careeste [anonim]

    Adevaratul deficit comercial este foarte greu de evaluat datorita evaziunii fiscale.

    Multe firme pentru a evita plata taxelor in romania trec marfurile si serviciile prin paradisuri fiscale astfel incit importul acestora e facut la perturi mari cu profit zero prin vinzarea acestora in tara (taxe pe profit zero) Alte firme care exporta, exporta mai intii intr-un paradis fiscal la pret mic (la pretul costului de productie, deci profit zero taxe platite zero) si apoi vind mai departe cu pret mare oprind profitul in paradisul fiscal. Rezulta ca evaziunea genereaza importuri scriptice mai mari de cit reale si exporturi mai mici. Daca deficitul commercial ar fi de 10 miliarde euro cum spun acesti tovarasi vrednici, eram de mult oale si ulcele ala Argentina.

    Si inca un comentariu; nu cred in ruptul capului povestea cu investitii straine de 10 miliarde euro! Nu ne iubesc strainii asa de mult! Pun pariu ca o buna parte a acestor bani sunt de fapt repatrierea banilor proveniti din evaziunea fiscala sus mentionata. Si uite asa spalarea banilor mai nou se numeste si “investitie straina”! Genial Nu?

    Bravo tovarasi! Ne-ati prostit pe toti!

Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by