Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
)+',height='+(763+phbzoomofsy())+',scrollbars=auto,left=200,top=200,resizable=1,toolbar=0,location=0,directories=0,status=0,menubar=0,copyhistory=0' ); if (document.images) newWindow.focus()) |
| Comisarul european pentru Educatie, Jan Figel |
Valentin Cotarta: Domnule comisar Figel, cum pozitionati Romania inaintea aderarii la Uniunea Europeana in domeniul educatiei?
Jan Figel: Trebuie sa pornim de la analiza indicatoriilor statistici europeni. Studiul la care ma voi referi arata ca in domeniul educatiei primare si secundare, Romania se situeaza undeva peste 70% din totalul populatiei active, adica cei cuprinsi cu varste intre 20-24 ani, au parcurs cel putin nivelul de educatie secundara. Si nu sta rau daca o comparam cu Portugalia, Spania, Malta sau Luxemburg.
Exista deci o resursa umana pregatita pentru a fi absorbita de piata muncii. Ponderea adultilor care urmeaza forme ale invatamantului continuu este insa mult sub limita inferioara a Uniunii Europene. Cand privim insa spre cercetare constatam ca alaturi de Bulgaria, Romania investeste foarte putin in cercetare, mai exact 0,5% din PIB ceea ce este putin.
[c:1:s]Cercetarea nu trebuie numai finantata ci si evaluata pe baza indicatorilor de performanta internationala (n.b. international peer-review). Acestia sunt insa indicatori globali care pe de o parte arata ca populatia urmeaza in majoritate un ciclu secundar de educatie iar ca cercetarea este subfinantata dar si neevaluata.
Nu avem insa si indicatorii calitativi, adica aceia care sa exprime si valoarea actului educational.
Daca privim la rata abandonului scolar aceasta este in crestere in perioada studiului 1993-2003, ajungand ca in anul 2003 sa fie de 20%. Din punctul nostru de vedere aceasta rata trebuie sa se situeze undeva la maxim 10% si sub acest aspect aveti de identificat cauzele.
Nu doresc sa spun ca tari precum Slovacia, Cehia sau Polonia au atins aceasta rata a abandonului de 10% dar sunt foarte aproape de acest obiectiv.
In privinta rezultatelor la testele Pisa efectuate pe grupuri reprezentative de elevi, Romania inregistreaza rezultate foarte mult sub media europeana, iar aceasta poate proveni de la continutul curricular sau din procesul de evaluare al elevilor ori calitatea predarii.
Se impune in cazul Romaniei abordarea unor politici mai coerente pentru educatie si cercetare pentru ca implicatiile vor fi la nivel economic, costuri mari si un risc ridicat de ineficienta.
Valentin Cotarta: In opinia Comisiei Europene, care trebuiesc sa fie noile abilitati pe care trebuie sa le ofere scoala din Romania?
Jan Figel: Europa este un spatiu multicultural si multilingvistic. De aceea, romana si bulgara vor deveni si ele limbi europene. Deja peste 300 de functionari europeni invata limba romana. Comunicarea in spatiul comunitar este insa altceva. De aceea invatarea limbilor de larga circulatie europeana trebuie sa devina o prioritate in curricula scolilor si universitatilor din Romania.
Comisia a investit prin programul de preaderare in aceasta directie. Ramane se evaluati singuri eficienta.
(...) Imi place sa sper ca Ministerul Educatiei a trecut deja la curicula care sa includa invatarea limbilor de larga circulatie europeana. Institutiile romanesti insele vor trebui sa lucreze direct, inclusiv pe baza legislatiei europene.
Comisia Europeana va supune in curand Parlamentului European directiva calificarilor si a competentelor minimale - "European Qualifications Framework" (EQF) - pe 8 grupe valorice si care va fi mijlocul prin care sistemele de educatie vor trebui sa se adapteze pietii muncii si care va deveni obligatorie si pentru Romania.
Valentin Cotarta: Este cunoscut faptul ca in tarile in tarile din Est, datorita centralismului, managementul este punctual slab in majoritatea institutiilor. Cum poate ajuta Comisia Europena, tarile nou intrate sa-si imbunatateasca managementul universitar de cercetare si educatie?
Jan Figel: Tarile candidate in foarte multe cazuri pun accent pe cantitate in locul calitatii sistemului educational. M-am intalnit aici cu ministrul dvs. al educatiei (n.b. era vorba despre Mircea Miclea). Mi-a vorbit despre mai multe proiecte prin care doreste sa puna accent pe calitate, mai exact mai multa calitate si mai putina cantitate.
[c:2:d]Avem resurse limitate mai ales in plan financiar si aceasta nu este doar o problema a Romaniei este chiar la nivel european. Criteriile de calitate trebuiesc sa fie dinamice si niciodata nu trebuie revenit asupra lor.
De aceea, evaluarea calitatii actului educational trebuie sa treaca din sarcina statului care o gaseste adesea suficienta, in gestiunea unor organisme independente acreditate (n.b.
europene sau nationale) si stabile care sa exercite acest proces foarte transparent.
Statul trebuie sa investeasca in politici care sa conduca spre caliate dar nu organismele sale sa o si controleze. Statul trebuie insa sa aiba expertii capabili sa analizeze indicatorii de calitate. Atat! Restul este conflict de interese si aceasta este politica Comisiei pe care o transmitem statelor membre.
Nu trebuie sa avem ca obiectiv un numar cat mai mare de profesori universitari, trebuie sa avem din contra mai putini dar foarte buni dupa criterii cat mai riguroase. Din contra, este mai bine ca o universitate de ex. cu 20.000 de studenti sa aiba sa spunem 100 de profesori, dacat 3000 pentru ca, 3000 reprezinta o cantitate si nu o calitate.
Profesorul este acel lider de scoala si acestia sunt foarte putini in fiecare tara. In fond vorbim despre o piramida logica a valorilor in care baza sa o formeze asistentii, doctoranzii si preparatorii si nu profesorii. Numarul de doctoranzi si calitatea tezelor este iata un criteriu de calitate.
Un numar mic de profesori nu presupune un numar mic de doctoranzi pentru ca doctorate pot coordona toti cercetatorii seniori (n.b. adica doctori cu minim 10 ani vechime in cercetare) care au rezultate stiintifice vizibile international.
Avem la nivel european cateva documente de referinta, Bolognia si Copenhaga. Ele trebuiesc doar implementate. (...)
Pledez deci pentru mai multa reforma in vederea crearii eficienteti actului educational si mai multe fonduri publice si private pentru educatie.
Romania nu participa la programul european de eLearning
Valentin Cotarta: Romania nu este participanta in programul european de eLearning pe care il coordoneaza directoratul de educatie. Cum comentati acest aspect, in pragul integrarii europene?
Jan Figel: Nu are cum sa fie o greseala a Uniunii Europene, este cu siguranta o scapare a guvernului care trebuie remediata. Toate tarile candidate au dreptul sa participe la acest program si la accesarea fondurilor sale. Aceasta se face insa in anumite conditii. Eu personal incurajez Romania sa participe la acest program.
Calculatoarele sunt numai niste cutii. Fara continut educational, de management scolar adica fara soft dedicat, discutam despre niste cutii, fire si ceva soft. Este o greseala sa ai program prin care sa distribui in scoli calculatoare pentru ca perimarea lor tehnica este foarte rapida si nu se justifica investitia.
Calculatoare pe care exista continut educational, da, iar conexiunea la Internet este un alt factor de valoare adaugata. Trebuie sa incurajam elevii sa comunice intre ei, sa faca proiecte comune indiferent ca se afla in Romania sau in oricare alta tara europeana.
Valentin Cotarta: Puteti recomanda cateva modele de succes in ceea ce priveste utilizarea eLearningului in scolile europene? Leg aceasta intrebare de faptul ca Romania a demarat un proiect national de eSchool.
Jan Figel: Nu pot sa dau un exemplu anume. Sunt foarte multe sisteme, traditii si modele. Intr-o familie cu o asa dimensiune culturala cum va fi Uniunea Europeana este bine sa fi inauntru ca sa poti invata de un altul. Educatia este doar fereastra.
A invata sa inveti este un topic atat pentru elevi, studenti cat si pentru politicieni si universitari. Putem lua ca exemplu Finlanda, nu intamplator. Finlanda este un lider european in multe domenii inclusiv educatia si cercetarea. Ei au utilizat informatizarea ca un sistem integrat: pentru a face reforma scolii, pentru transferul de cunostiinte pentru acces la cunoastere.
Iar cunoasterea cuplata cu inovarea, cunoasterea cuplata cu cercetarea este cheia prin care urmarim atingerea obiectivului Lisabona. Nu exista deci rezultate miraculoase, ele sunt rezultatul unor politici logice si coerente, a unor investitii bine gandite pe care trebuie sa le faca orice tara membra.
[c:3:s]A astepta totul de la Bruxelles, a critica UE ca este prea lenta prea birocratica este metoda cea mai usoara dar nu este cea corecta.
Cand auzi tari vorbind cat de complicata este UE, cate proceduri trebuiesc urmate, cata birocratie se uita faptul ca UE este responsabila numai pentru a crea competia si competivitatea si nu are deocamdata un rol decizional in educatie si cercetare la nivelul tarilor.
Noi, Comisia Europeana putem sa invitam statele membre la dezbateri sa le sugeram anumite lucruri dar nu avem putere de decizie. Este rolul fiecarui stat membru sa opteze pentru sistemele de educatie cele mai performante si eficiente in raport cu piata muncii.
Romania daca isi va lua drept bun exemplu, vechiul sistem, fara a-l reforma si adapta la piata muncii, evident ca nu va avea succes irosind doar fondurile publice.
Nu am fost informat de oficialii romani despre programul eSchool (n.b. SEI) lansat de Romania, dar va felicit daca l-ati lansat. Rezultatele lui vor fi evidente peste cativa ani. Un astfel de proiect ajuta atat profesorii sa-si pregateasca cursurile dar mai ales pe elevi.
Totul este sa gasesti mijloacele prin care sa elimini handicapul majoritatii profesorilor de a folosi calculatorul. Dar cel mai mare avantaj vine din utilizarea Internetului pentru a pune elevii in contact unii cu altii indiferent de tara din care provin. Ei invata uneori mai bine unii de la altii pentru ca sunt eliminate barierele de comunicare cu profesorul.
Profesorul trebuie sa se axeze pe fixarea cunostintelor in raport cu predarea cantitativa. Iar predarea cantitativa este provine din vechiul sistem de educatie. Profesorii trebuie sa invete cum sa-i invete pe elevi.
Germania a stopat oricum procesul de acordare a "Greencardurilor" incepand cu 1 Ianuarie 2005, data la care a intrat in vigoare Legea Imigratiei. Greencardurile care au fost emise pana la data de mai sus raman insa valabile pana la data expirarii lor.
---
La ciclul gimnazial si liceal nemtii se chinuie si ei sa-i motiveze pe-ai lor. Rezultatele testelor PISA de acum ceva vreme n-au fost tocmai imbucuratoare. Unii le-au vazut ca si o catastrofa. La nivelul asta se pot compara rezultatele nemtilor cu cele ale romanilor.
La nivel universitar insa, sistemele nu prea au termene de comparatie.
Poate romanilor le lipseste tocmai doaga realismului. Si asta pentru a pricepe ca nu ei sunt buricul pamantului, iar toti ceilalti s-au aliat impotriva lor.
Aruncati-va privirea, de exemplu, la modul cum se face selectia la nivel universitar in Romania. Vedeti cum e cu invatamantul universitar privat in Romania.
Vedeti cum aproape toti care trec bacalaureatul au pretentii de a studia la nivel universitar.
etc. etc. etc.
http://european-convention.eu.int/CVs/pdf/Figel.pdf
Testul Pisa asta, trebuie sa fie ceva de cosmar.
Din pacate pot spune ca angajatorii de IT din Romania nu au inteles cum functioneaza educatia in general si nu stiu cum sa trateze un junior (cateodata au pretentii mai mari decat de la proprii angajati cu experienta ceea ce e anormal). Multi habar n-au cum sa-si formeze un om. Noroc ca au mai aparut si multinationale pe aici care mai fac cate ceva pe tema asta. Cu un senior abea in 1-2 luni ajungi sa-l folosesti normal in productie.
ptca in rest ... ahhh, de cind astept sa apara ceva negru pe alb ca sa nu ne mai putem amagi la nesfarsit ... cu invatamintul romanesc .... invatamintul romanesc este slab spre disparitie ... nu cred ca e dificil sa se faca niste teste care sa aprecieze cit inteleg elevii din notiunile pe care ar trebui sa le cunoasca .... scoala e asa ca un fel de izvor de aberatii ... notiuni care nu le sunt clare nici macar profesorilor care le predau si pe care elevii le invata pe de rost ... in general, scoala nu are nici o legatura cu viata, cu realitatea, ... si singurul lucru pe care il stapinesc elevii este cum sa invete pe de rost ...
timp de decenii principala directie din invatamint a fost .. "transmiterea de cunostinte", cind de fapt ar trebui sa fie vorba de a invata elevul sa gindeasca, sa rationeze, sa ia decizii, sa stie cind intelege si cind nu ...
acum, cind surse de informatii sunt gramada, la ce mai folosesc metodele invechite de predare ...
pina cind n-o sa ne lamurim ca invatamintul trebuie schimbat ca mentalitate .... copilul cind iese din scoala trebuie sa fii sigur ca stie sa gindeasca .... de unul singur.
azi, studentii nu stiu sa se exprime si sa scrie romaneste de ma mir cum au trecut un bacalaureat, si ai surprize sa vezi studenti care stiu de integrale derivate duble etc .. dar nu pricep regula de trei simpla :(((
foarte foarte trist.
de fapt, toata situatia din societatea romaneasca, atit de pierduta in elucubratii si aberatii .... este rezultatul direct al felului in care s-a facut invatamint in romania ... nu stim sa gindim. stim numai sa dam din gura (vezi comentariile la romana invatate pe de rost :D )
Cunostinte de baza + limbile straine,12 clase obligatoriu dar Bac-ul examen dur.
Daca nu stim macar putem sa vedem cum fac politica educationala cele mai dezvoltate natiuni si nu experimente pe elvi si viitorul lor cum fac guvernantii nostrii de 17ani incoace,care schimba reguli si modifica in fiecare an.
Este si cazul unora dintre cei care comenteaza aici starea invatamantului romanesc.Din pacate sunt cam multi cei care doresc sa se imbete cu apa rece si nu e bine!
Adevarul este ,si ma bucur ca a crescut numarul celor care sunt realisti ,ca nivelul invatamantului a scazut constant dealungul anilor si ca trebuie facute multe lucruri pentru a-l repune pe directia cea buna!
Este vorba de efort individual, nu de efort colectiv.
Dar sa nu devenim nostalgici caci nu e cazul - cazuri de aparent oameni competenti precum dl presedinte Basescu vine cu decizii "foarte educate", "fin anal'izate" si "pro'funde" cand critica invatamantul romanesc.Pe langa una alta predecesorul Iliescu a dat numai bobarnace sistemului iar PD cred ca e cel mai mare dezastru in materie de organizare a ORICE.
A se vedea decizia "fin anal ' izat" si "pro' funda" a lui Basescu de a pune in fruntea SIE un analfabet precum Claudiu Saftoiu - a carui sotie ii este savarina de ocazie.
Profesionistii adevaratii de oriunde din lume - stiu ce sa faca.
Pleaca. Cei ce baga de seama prea mult se trezesc la 45 de ani cu viata ratata printre semidoctii din Romania.
Frumoasa tara. Dar locuita !
Cand esti expert independent esti expert independent si atat. Nu esti expert independent al Comisiei Europene pentru ca este un nonsens. Aaaa, ca lucrezi din cand in cand pe contracte de servicii cu CE in calitate de expert, asta e altceva. Si e pentru o perioada limitata.
de cel EUropean.De ce cel preunivarsitar???!! Pentru ca acolo
se formeaza "STIINTA DE A INVATA".In invatamantul superior trebuie sa obtii o Inalta Calificare Bine Definta.STIINTA INVATARII nu o mai poti invata acolo!! De aceea ne miram ca absolventii de Politehnica nu sunt buni de nimic la terminare!!
Pentru ca au un bagaj invechit de idei inoculate de niste profesori batrani (in gandire) si anosti ,al caror singur scop este sa mai prinda niste burse prin UE pentru studenti ,de-am ajuns sa bagam spaima in toti cu "varsta "sudentilor nostri.
Iar invatamantul preunivaresitar este la PAMANT .GEABA CALCULATOARE ,ce in doi ani sunt bune de aruncat ,daca profesorii sunt cu ochii pe ceas sa fuga acasa ,sa mai faca o meditatie de "doi "lei,in care il mai indobitoceste un pic pe elev si te pune sa scoti,ca parinte, niste bani din buzunar.ADIO STIINTA A INVATARII si la noi si in OCCIDENT,numai ca acolo vin CHINEZII !!!!!!!!
Nici un functionar al Comisiei Europene nu are voie sa faca declaratii presei in afara de Comisari si purtatorii de cuvant. Nici un functionar cu contract permanent/temporar/agent contractual nu are voie sa publice interviuri cu comisarii europeni, cu directori sau sefi de unitati.
Romania nefiind inca tara membra nu are inca experti/functionari angajati permanenti ai Comisiei Europene iar cand va avea, acestia sunt restrictionati in comunicarea cu presa ca orice functionar.
Expertii independenti care sunt mii in Brussels din toate tarile au contracte punctuale pentru consultanta (de regula in External Advisory Group), evaluari, etc. si sunt agreeati de Comisie. Chiar daca pentru servicii sunt platiti de Comisiei ei isi pastreaza calitatea de independenti, pentru ca fizic lucreaza in afara Comisiei. In plus spre deosebire de institutiile guvernamentale romanesti, Comisia finanteaza grupuri de experti independenti pentru studii critice, de regula pentru management, out-come impact, etc. Ei si ziaristii au voie insa sa faca interviuri, nefiind restrictionati.
Am tinut sa fac aceste precizari, necunoscand autorul interviului, caci intamplator am lucrat si eu cu contract de 1 an ca expert independent.
Numai daca spui asta in Romania, esti catalogat drept "tradator", "vindut la straini" si tratat cu manele, "ce masina tare am", etc.
Calitatea trece prin invatare, perfectionare (educativa, profesionala) si nu in ultimul rind prin personalitatea fiecaruia.
Poate totusi, sper, ca in Romania sa se trezeasca cineva pina o sa fie prea tirziu care sa decida ca trebuie o adevarata calitate in invatamint si nu o manelizare a invatamintului.